Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a refuzat să spună dacă baza militară antirachetă de la Deveselu mai este considerată o țintă de către Federația Rusă, într-o conferință de presă susținută la New York, la finalul sesiunii Adunării Generale a ONU, potrivit Adevărul.
Întrebarea unei jurnaliste române
Întrebarea i-a fost adresată lui Lavrov de Ana Maria Păcuraru, jurnalistă la Realitatea Plus, care i-a amintit ministrului rus avertismentul formulat de Vladimir Putin în 2016, la scurt timp după ce sistemul american Aegis Ashore de la Deveselu a devenit operațional. „Mai sunt Deveselu și România pe lista țintelor militare ale Rusiei?”, l-a întrebat jurnalista, potrivit Gândul.
Lavrov a răspuns sfidător, în limba rusă: „Ei bine, acest lucru este secret”, după care a zâmbit, potrivit Defense România. Răspunsul nu confirmă și nici nu infirmă că baza ar figura pe o listă de ținte militare rusești.
Reacția jurnalistei care a pus întrebarea
Ana Maria Păcuraru a descris ulterior momentul, potrivit Realitatea.net, precizând că Lavrov a râs alături de purtătoarea de cuvânt a diplomației ruse, Maria Zaharova, și de jurnaliștii ruși prezenți în sală, ca și cum întrebarea ar fi fost o glumă. Jurnalista a subliniat că faptul că Lavrov nu a negat explicit nu înseamnă că Deveselu figurează pe o listă de ținte, dar nici nu înlătură îngrijorarea provocată de declarațiile Moscovei din trecut.
🗞️ Citește și Acestea
Contextul: un avertisment din 2016 care nu a fost retras oficial
Sistemul american de apărare antirachetă Aegis Ashore de la Deveselu a fost declarat operațional în mai 2016, într-un eveniment anunțat chiar de la bază de fostul secretar general NATO Jens Stoltenberg. La scurt timp, Vladimir Putin a avertizat că România și Polonia ar putea deveni ținte militare din cauza amplasării sistemului, declarând, la 27 mai 2016, că oamenii din regiunile respective vor fi „obligați să ia măsuri” pentru propria securitate.
Autoritățile occidentale au susținut constant că sistemul de la Deveselu are caracter defensiv și e destinat interceptării rachetelor balistice, nu contracarării arsenalului strategic rusesc — explicație pe care Moscova a contestat-o repetat de-a lungul anilor.
Nu se anunță un război, dar nici siguranță
În aceeași conferință de presă, Lavrov a susținut că Rusia nu intenționează să declanșeze un război împotriva statelor europene, dar a avertizat că Moscova va reacționa în cazul unei confruntări militare directe, acuzând totodată țările europene că s-ar pregăti pentru un atac asupra Rusiei.
Poziția lui Lavrov vine la câteva zile după ce președintele Nicușor Dan a declarat, într-un interviu pentru CNN, că un atac rusesc direct asupra unui stat NATO nu este „foarte probabil” în următorii doi ani — o evaluare mai optimistă decât tonul ambiguu folosit de ministrul rus de Externe atunci când a fost întrebat direct despre România.
Replica lui Lavrov nu schimbă, în sine, nimic din punct de vedere militar sau diplomatic, dar readuce în atenția publică un subiect pe care autoritățile române îl tratează, de regulă, cu prudență: măsura în care declarațiile ruse din 2016 despre Deveselu rămân, un deceniu mai târziu, un avertisment activ sau doar un instrument retoric.
De ce contează momentul ales pentru întrebare
Schimbul de replici de la New York vine la câteva zile după ce radarele Ministerului Apărării Naționale au detectat mai multe alerte aeriene consecutive la frontiera cu Ucraina, inclusiv o pătrundere confirmată a unei ținte aeriene în spațiul aerian românesc, lângă Chilia Veche, în noaptea de sâmbătă spre duminică. Deși cele două evenimente — conferința de presă a lui Lavrov la ONU și incidentele aeriene de la frontieră — nu sunt legate direct, ele contribuie la același climat de incertitudine privind intențiile militare ale Rusiei față de statele din vecinătatea Ucrainei, inclusiv România.
Nici Ministerul român de Externe, nici MApN nu au reacționat, până la acest moment, la răspunsul ambiguu al lui Lavrov despre Deveselu.
