Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, a declarat duminică, într-o postare pe Facebook, că deficitul bugetar a coborât la 2,89% din PIB după primele opt luni ale anului, dar a avertizat că 2027 s-ar putea dovedi un an bugetar mai dificil decât 2026, potrivit Capital.ro.
Deficitul, redus cu aproape 27 de miliarde de lei
Potrivit datelor Ministerului Finanțelor, deficitul bugetului general consolidat a ajuns la 59,42 miliarde de lei în primele opt luni din 2026, față de 86,36 miliarde de lei în perioada similară a anului trecut, când reprezenta 4,51% din PIB, potrivit Economedia. Nazare susține că reducerea nu a venit din tăierea investițiilor publice, care au depășit 97 de miliarde de lei, cu aproximativ 25 de miliarde de lei peste nivelul din aceeași perioadă a anului trecut — aproape 70% din aceste plăți fiind finanțate prin fonduri europene și PNRR.
„Problemele amânate nu dispar. Devin mai scumpe”
Ministrul a legat rezultatele execuției bugetare de costul datoriei publice, care rămâne ridicat: România a plătit peste 42 de miliarde de lei pentru dobânzi în primele opt luni ale anului. „Costul finanțării statului este suportat, într-un final, de economie”, a scris Nazare, potrivit Mediafax.
Pentru bugetul pe 2027, ministrul a enumerat mai multe surse de presiune: creșterea cheltuielilor pentru apărare, inclusiv prin investițiile finanțate prin programul european SAFE, presiunile pentru recuperarea puterii de cumpărare după doi ani fără indexarea salariilor din sectorul public și a pensiilor, precum și diminuarea finanțării excepționale prin PNRR, potrivit Gândul.
🗞️ Citește și Acestea
Contextul: evaluarea S&P, chiar în aceste zile
Mesajul lui Nazare vine în plină perioadă de evaluare a ratingului de țară de către agenția Standard & Poor’s, care își va publica raportul pe 2 octombrie. Ministrul a subliniat că un rating de investiții „nu se păstrează prin promisiuni sau declarații”, ci prin execuție bugetară predictibilă și continuitate a politicilor fiscale.
România se confruntă, în același timp, cu riscuri economice mai largi. Un raport recent al BERD estimează o contracție de 0,2% a economiei românești în 2026, urmată de o revenire modestă abia în 2027 — context care întărește avertismentul ministrului privind lipsa unei marje de eroare pentru anul viitor.
Ce înseamnă avertismentul pentru negocierile bugetare care urmează
Mesajul lui Nazare capătă greutate suplimentară în contextul politic actual: premierul desemnat Siegfried Mureșan a promis, în programul de guvernare depus la Parlament, reducerea TVA la 19% și indexarea pensiilor începând cu 2027 — două măsuri care ar presupune exact tipul de cheltuieli suplimentare despre care ministrul interimar avertizează că bugetul viitor nu își permite fără prudență.
Diferența dintre discursul lui Nazare, axat pe continuarea austerității, și promisiunile fiscale ale viitorului Cabinet arată o tensiune care va trebui rezolvată în cursul negocierilor pentru bugetul de anul viitor, indiferent cine va conduce Ministerul Finanțelor după votul de învestitură din Parlament.
De la stabilizare la creștere – mesajul mai larg al ministrului
Nazare nu s-a limitat la a anunța prudență fiscală. El a susținut că reducerea deficitului nu poate fi singurul obiectiv al politicii economice și că România trebuie să treacă „de la stabilizare la creștere” — printr-un volum mai mare de capital privat, investiții în producție, energie și infrastructură, precum și locuri de muncă mai bine plătite, potrivit aceleiași postări citate de Economedia.
Declarația reflectă o dilemă mai veche a politicii fiscale românești: disciplina bugetară impusă de nevoia de a menține încrederea agențiilor de rating și a partenerilor externi, pe de o parte, și presiunea internă pentru investiții și pentru recuperarea puterii de cumpărare a populației, după doi ani de înghețare a salariilor și pensiilor din sectorul public, pe de altă parte. Nazare pare să recunoască explicit tensiunea, fără să ofere însă, deocamdată, un răspuns concret despre cum va fi ea rezolvată în bugetul de anul viitor.
