Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Președintele USR, Dominic Fritz, a declarat duminică, la Timișoara, că partidul său e pregătit să meargă la alegeri anticipate dacă acestea devin necesare pentru deblocarea crizei politice, potrivit HotNews.ro. Declarația a venit la evenimentul „Timișoara. Revoluția continuă”, organizat cu trei zile înainte ca liderul USR să își piardă mandatul de primar.
„Guvern fără PSD, fără AUR”
Fritz a respins ideea că România trebuie să aleagă permanent între PSD și AUR, descriindu-le drept „două rele” între care nu vrea să pună partidul său. Liderul USR a spus că formațiunea va lupta pentru un guvern fără cele două partide, „fără zboruri de lux, fără scandaluri de galerie”, potrivit News.ro.
El a precizat că USR va încerca întâi să construiască o majoritate parlamentară pe cale democratică, dar că nu se teme de un scrutin anticipat, indiferent dacă acesta ar avea loc imediat sau abia în 2028, la finalul ciclului electoral normal.
Atac la Ponta și la „telefoanele Liei”
Discursul a inclus și un pasaj ofensiv la adresa unor critici politici, fără ca Fritz să identifice explicit toate persoanele vizate. Liderul USR a vorbit despre o „mașinărie de intimidare pornită de sistem” și a declarat, potrivit Ziare.com: „Nu ne lăsăm opriți nici de înjurăturile lui Ponta, nici de telefoanele Liei”.
🗞️ Citește și Acestea
Formularea face trimitere la fostul premier Victor Ponta și la Lia Savonea, președinta Consiliului Superior al Magistraturii, fără ca Fritz să detalieze public conținutul vreunor presiuni concrete atribuite celor doi.
Fritz nu a oferit, în discursul de la Timișoara, un calendar concret pentru momentul în care USR ar considera epuizate căile de formare a unei majorități parlamentare pe cale democratică, mulțumindu-se să lase deschisă opțiunea alegerilor anticipate ca ultimă soluție.
Cadrul legal pentru un scrutin rapid, încă neclar
Cererea lui Fritz pentru alegeri anticipate vine chiar în ziua în care Autoritatea Electorală Permanentă a confirmat că lucrează la un proiect de lege special pentru organizarea unui astfel de scrutin, în lipsa căruia calendarul actual, gândit pentru alegeri la termen, ar fi imposibil de respectat în cazul dizolvării Parlamentului.
Diferența dintre poziția lui Fritz și realitatea instituțională e una de fond: liderul USR vorbește despre disponibilitatea politică pentru anticipate, în timp ce autoritatea electorală abia pregătește mecanismul legal care ar face un asemenea scrutin posibil în termenul constituțional de trei luni.
O miză mai mare decât un discurs de partid
Declarația lui Fritz nu e doar o poziționare simbolică într-un moment personal dificil, ci și un semnal politic către restul coaliției pro-europene, într-un moment în care Guvernul Mureșan așteaptă votul de învestitură din Parlament. Excluderea explicită a unei colaborări cu PSD și AUR restrânge, teoretic, marja de manevră a USR în orice negociere ulterioară pentru o eventuală majoritate alternativă.
Rămâne de văzut dacă poziția declarată acum, la un eveniment de partid, va rezista și în eventualitatea în care Guvernul Mureșan nu obține cele 233 de voturi necesare în plenul reunit al Parlamentului.
Costul unui scrutin anticipat
Potrivit președintelui AEP, Adrian Țuțuianu, un scrutin parlamentar anticipat ar costa între 160 și 170 de milioane de euro și ar necesita cel puțin o ordonanță de urgență și cinci hotărâri de guvern pentru a scurta termenele prevăzute de legea electorală actuală, gândită pentru alegeri organizate la termen. Un asemenea calendar comprimat nu este posibil, a explicat oficialul AEP, atât timp cât România nu are un Executiv cu puteri depline — condiție care depinde direct de rezultatul votului de învestitură al Guvernului Mureșan.
Declarația lui Fritz capătă, în acest context, o miză dublă: pe de o parte, semnalează disponibilitatea politică a USR pentru un scenariu de anticipate, iar pe de altă parte, arată că partidul e conștient că un asemenea scenariu rămâne, deocamdată, condiționat de o infrastructură legală și administrativă care încă nu există.
