Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Fostul ministru al Justiției Radu Marinescu a criticat dur evenimentul organizat de Dominic Fritz la Timișoara, considerând că asocierea plecării liderului USR din Primărie cu simbolul Revoluției din 1989 este o ofensă, potrivit Mediafax.
„Un exercițiu cu iz maoist”
Într-o postare pe Facebook, Marinescu a descris evenimentul „Timișoara. Revoluția continuă” drept „un exercițiu cu public cu iz maoist”, catalogând public spectacolul organizat de USR în jurul pierderii mandatului de primar al lui Fritz ca fiind „un triumf al pierderii ignobile a funcției pentru abateri de integritate”, potrivit Realitatea.net.
Fostul ministru a considerat că folosirea simbolului Revoluției timișorene pentru un moment de mobilizare politică personală depășește limita disputei obișnuite dintre partide. „Nu au murit eroii ca să dea alibiuri”, a scris Marinescu, adăugând că o despărțire „sobră” ar fi fost mai potrivită decât evenimentul cu peste 1.000 de participanți organizat duminică la CRAFT.
Autorul amendamentului care i-a încheiat mandatul lui Fritz
Reacția lui Marinescu nu vine dintr-o poziție neutră. Fostul ministru al Justiției este identificat public, potrivit Ziarul Profit, drept autorul amendamentului la Legea ANI care a dus la constatarea conflictului de interese al lui Fritz și, implicit, la încetarea mandatului său de primar pe 30 septembrie.
🗞️ Citește și Acestea
Marinescu a apărat anterior acest amendament, susținând, potrivit Gândul, că modificarea legislativă nu introduce sancțiuni noi, ci doar clarifică modul de aplicare a unor consecințe juridice deja prevăzute de lege. Fostul ministru a mai acuzat, în trecut, existența unei „manipulări politice” în dezbaterea publică despre aplicarea noilor prevederi asupra cazului Fritz.
Cum a ajuns Fritz să piardă mandatul
Legea integrității, așa cum a fost modificată, prevede încetarea de drept a mandatului aleșilor locali în cazurile în care conflictul de interese sau incompatibilitatea au fost constatate definitiv, iar persoana vizată se află încă în perioada de interdicție prevăzută de lege. În cazul lui Fritz, conflictul de interese a fost stabilit anterior de instanțe, iar noua reglementare a stabilit termenul concret în care mandatul încetează — 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii, termen care expiră pe 30 septembrie.
O dispută mai veche, cu miză europeană
Legea ANI și amendamentul care îl vizează pe Fritz au generat, de altfel, o controversă mai amplă în ultimele săptămâni, cu implicații pentru jalonul de 770 de milioane de euro din PNRR, discutat inclusiv la Bruxelles. USR a contestat public modul în care legislația a fost aplicată, în timp ce PSD a susținut ferm măsura, exact tabăra din care face parte Marinescu.
Ce arată, de fapt, schimbul de replici
Dincolo de tonul dur al mesajului, reacția lui Marinescu confirmă indirect un lucru pe care Fritz însuși l-a evitat să-l spună explicit în discursul de la Timișoara: încetarea mandatului nu e o decizie abstractă a „sistemului”, ci rezultatul direct al unei legi promovate de adversari politici clar identificabili. Faptul că autorul amendamentului intervine acum public, la câteva ore după evenimentul USR, arată că disputa despre Legea ANI rămâne departe de a fi încheiată — inclusiv în plan personal, între cei doi protagoniști ai ei.
O ceartă care depășește cazul Fritz
Schimbul de replici dintre Marinescu și tabăra USR nu e izolat. Fostul ministru al Justiției a mai fost criticat public, în trecut, chiar de analiști și intelectuali apropiați taberei pro-europene, pentru rolul jucat în promovarea amendamentului care afectează, potrivit ANI, un total de 67 de persoane aflate în situații similare de conflict de interese sau incompatibilitate constatate definitiv, majoritatea aleși locali.
Poziția lui Marinescu rămâne, în acest context, cea a unui om care apără o lege pe care a contribuit direct la scrierea ei, într-un moment în care aplicarea acesteia produce consecințe politice vizibile pentru unul dintre cei mai cunoscuți primari ai USR. Diferența de percepție dintre cele două tabere — o lege anticorupție aplicată corect, versus o persecuție politică deghizată în integritate — rămâne, deocamdată, nerezolvată public de nicio instituție independentă de cele două partide implicate.
