Elvețienii au respins duminică, prin referendum, o inițiativă a dreptei naționaliste care urmărea înscrierea în Constituție a unei neutralități consolidate, cu 71% dintre voturi împotrivă, potrivit Digi24, care citează Agerpres și AFP.
Ce prevedea inițiativa respinsă
Propunerea, lansată de alianța Pro Schweiz, apropiată de Partidul Popular Elvețian (UDC/SVP), ar fi limitat cooperarea militară cu NATO și ar fi restricționat participarea Elveției la sancțiuni internaționale, cu excepția celor decise de ONU, potrivit Defense România. Rezultatul a fost anunțat pe baza unei proiecții inițiale a institutului de sondare gfs.bern, publicată la 30 de minute după închiderea secțiilor de votare.
Consiliul Federal și Parlamentul elvețian s-au opus proiectului, argumentând că legislația actuală consacră deja neutralitatea permanentă a țării, iar o modificare constituțională i-ar fi limitat capacitatea de a reacționa la evoluțiile internaționale.
O propunere etichetată drept pro-rusă de adversari
Inițiativa a fost catalogată de adversarii politici drept apropiată de interesele Rusiei, în contextul în care ar fi restrâns exact instrumentele — sancțiunile economice și cooperarea militară — pe care Elveția le-a folosit împotriva Moscovei după invazia din Ucraina, potrivit Antena3 CNN.
Parlamentarul socialist Laurence Fehlmann Rielle a comentat, la televiziunea publică elvețiană RTS, potrivit HotNews.ro: „Rămânem angajați față de această politică de neutralitate”, care permite Elveției să reia sancțiunile și să se poziționeze pe scena internațională.
🗞️ Citește și Acestea
Cine a propus modificarea și de ce a pierdut
Alianța Pro Schweiz, aflată în spatele inițiativei, a susținut că o neutralitate mai strictă ar proteja mai bine suveranitatea Elveției în fața presiunilor externe. Argumentul nu a convins majoritatea alegătorilor, într-un context în care Elveția a decis deja, în ultimii ani, să se alinieze parțial la pozițiile occidentale față de Rusia, fără să renunțe formal la statutul de țară neutră. Rezultatul de duminică arată că această formulă intermediară — neutralitate declarată, dar cu flexibilitate în aplicare — rămâne, pentru moment, cea preferată de electorat.
Context: o neutralitate flexibilă, de peste un secol
Neutralitatea elvețiană este înscrisă în Constituția Federală încă din 1848, iar țara s-a abținut, în mod tradițional, de la participarea la conflictele dintre alte state. Adoptarea sancțiunilor UE împotriva Moscovei, după 2022, precum și mandatul Elveției ca membru nepermanent al Consiliului de Securitate al ONU, în 2023 și 2024, au readus însă tema neutralității în centrul dezbaterii publice interne.
Ministrul elvețian de Externe, Ignazio Cassis, a explicat recent, la radioul public elvețian, că neutralitatea „a fost întotdeauna folosită cu un anumit grad de flexibilitate” — poziție care a stat, practic, la baza respingerii inițiativei de duminică.
De ce contează dincolo de Elveția
Votul elvețian vine într-o perioadă în care securitatea europeană rămâne un subiect activ pe agenda continentală, inclusiv pentru România, unde Consiliul UE de Externe și Apărare se reunește chiar în această săptămână, pe fondul alertelor recente cu drone la frontiera cu Ucraina. Deși Elveția nu e stat membru NATO sau UE, dezbaterea despre limitele neutralității ei reflectă aceeași tensiune pe care o resimt și alte state europene: cât de mult poate rămâne o țară „neutră” într-un context de securitate marcat de războiul din Ucraina.
Alegătorii elvețieni vor reveni la urne în noiembrie, pentru o nouă chestiune legată tot de politica de neutralitate a țării.
O a doua inițiativă respinsă în aceeași zi
Duminică, elvețienii au votat și pe o a doua inițiativă populară, legată de securitatea alimentară a țării, care propunea creșterea ponderii produselor alimentare de producție internă la cel puțin 70% din consum, alături de reducerea utilizării produselor de protecție a plantelor și o mai bună protecție a apei potabile și a solului. Și această inițiativă a fost respinsă categoric, potrivit Defense România, într-un scrutin în care alegătorii au preferat, pe ambele subiecte, să nu modifice cadrul constituțional existent.
Rezultatul dublu al referendumurilor de duminică arată o preferință clară a electoratului elvețian pentru continuitate instituțională, atât în politica externă, cât și în politica economică internă, într-un an marcat, la nivel european, de dezbateri ample despre securitate, energie și autonomie strategică.
