Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Uniunea Europeană se confruntă cu o criză a prețurilor la energie, provocată de perturbările de pe piețele petrolului și gazelor în urma războiului cu Iranul, iar statele membre ar trebui să ia în calcul măsuri pentru reducerea consumului de gaze naturale și electricitate, potrivit unei scrisori a comisarului european pentru Energie, Dan Jorgensen, transmisă de Reuters și citată de news.ro.
O criză a prețurilor, nu (încă) a aprovizionării
„Ne confruntăm cu o criză a prețurilor legată de o criză a aprovizionării”, le-a transmis Jorgensen miniștrilor Energiei din statele UE. Europa rămâne puternic dependentă de importurile de petrol și gaze, furnizorii externi acoperind aproximativ 80% din necesarul de gaze al blocului comunitar — o dependență care expune Uniunea la creșterea puternică a prețurilor globale, provocată de închiderea efectivă a Strâmtorii Ormuz în contextul conflictului cu Iranul. Prin acest coridor tranzitează, în mod normal, aproximativ 20% din petrolul și gazele naturale lichefiate la nivel mondial.
Comisia Europeană precizează că blocul comunitar nu se confruntă deocamdată cu penurii de aprovizionare, însă explozia prețurilor pune presiune considerabilă asupra statelor care încearcă să își umple depozitele de gaze înaintea sezonului rece, când consumul pentru încălzire atinge nivelurile cele mai ridicate ale anului.
Depozitele UE, sub nivelul de anul trecut
Depozitele de gaze din UE sunt în prezent pline în proporție de aproximativ 70%, cu 12 puncte procentuale sub nivelul înregistrat în aceeași perioadă a anului trecut, potrivit datelor Gas Infrastructure Europe. Jorgensen a afirmat că Uniunea este totuși mai bine pregătită decât în iarna anului 2021, când Rusia a redus livrările de gaze către Europa, datorită capacității mai mari de import de gaze naturale lichefiate, dezvoltării energiei regenerabile și reducerii generale a consumului de gaze la nivelul blocului.
🗞️ Citește și Acestea
Comisarul european a cerut totuși guvernelor naționale să intensifice pregătirile pentru sezonul rece, în special în privința gestionării cererii de energie în perioadele de vârf.
Ce măsuri concrete sunt propuse
Printre măsurile pe care Jorgensen le-a invitat statele membre să le adopte sau să le continue se numără limitarea temperaturilor în clădirile publice, restricționarea încălzirii spațiilor exterioare și stingerea iluminatului public care nu este strict necesar. „Vă invit să luați în considerare adoptarea sau continuarea măsurilor care POT susține injectarea gazelor în depozite ori pot reduce cererea de gaze și electricitate atât timp cât va fi necesar”, a transmis comisarul.
Ce înseamnă acest apel pentru România
România nu a fost menționată explicit în scrisoarea comisarului, dar recomandările se aplică tuturor celor 27 de state membre, inclusiv țărilor din estul Uniunii, mai expuse istoric la fluctuațiile pieței regionale de gaze. Apelul vine într-un moment sensibil pentru sistemul energetic național: centrala nucleară de la Cernavodă rămâne oprită cel puțin până la jumătatea lui octombrie, din cauza debitului insuficient al Dunării, iar energia care lipsește din sistem este acoperită în prezent, în bună parte, prin importuri.
Măsurile propuse la nivel european rămân, deocamdată, recomandări, nu obligații impuse la nivel comunitar, iar decizia de a le implementa sau nu revine fiecărui guvern național în parte, în funcție de propriile capacități de stocare și de structura consumului intern. Pentru România, combinația dintre oprirea reactoarelor de la Cernavodă și un eventual apel intern la reducerea consumului ar putea afecta direct facturile la energie ale populației în lunile de iarnă.
