Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Premierul desemnat Siegfried Mureșan a solicitat conducerii Parlamentului ca audierea fiecărui ministru propus să dureze minimum 60 de minute, pentru a le da candidaților șansa să-și prezinte pregătirea în fața comisiilor de specialitate, potrivit Wall-Street.ro. Solicitarea depășește durata standard din precedentele recente, unde timpul alocat fiecărui candidat a variat frecvent în funcție de portofoliu și de controversele asociate acestuia.
Un precedent: audieri inegale, în funcție de miză
Istoria recentă a audierilor parlamentare arată că timpul alocat fiecărui ministru propus nu a fost niciodată uniform. La formarea Guvernului Ciucă, în 2021, aproape toți miniștrii au fost audiați timp de o oră, însă candidații la Mediu și Educație au primit o oră și jumătate, iar cel propus la Sănătate a fost audiat timp de două ore — ultimul din program, semn al mizei sporite asociate acelui portofoliu în plină pandemie. La Guvernul Orban, comisiile au alocat câte două ore de audieri pentru miniștrii propuși la Sănătate, Muncă și Dezvoltare, portofolii considerate sensibile politic la acel moment.
Cererea lui Mureșan pentru un minimum egal de 60 de minute pentru fiecare candidat, parte din calendarul complet până la votul de învestitură, sugerează o intenție de a trata audierile drept un exercițiu serios pentru toți nominalizații, nu doar pentru cei aflați deja în centrul atenției publice.
Nominalizările care intră deja în audieri cu controverse
Cel puțin două propuneri de ministru ajung la audieri cu dispute publice deja deschise. Andrea Chiș, propunerea independentă pentru Ministerul Justiției, a fost ținta unor acuzații personale dure din partea fostei judecătoare Adina Daria Lupea și a criticilor fostului ministru PSD al Justiției, Radu Marinescu, privind reforma CSM inclusă în programul de guvernare. Oana Gheorghiu, propunerea pentru Ministerul Sănătății, se confruntă cu întrebări legate de lipsa unei pregătiri medicale de specialitate, deși are experiență guvernamentală recentă ca viceprim-ministru în Cabinetul Bolojan.
Ambele nominalizări vor trebui să răspundă, în fața comisiilor de specialitate, exact acelor critici care au circulat deja public înainte de audiere — un test suplimentar față de simpla prezentare a programului de guvernare pe portofoliul respectiv. Pentru ambele, un aviz negativ ar avea, cel puțin simbolic, o greutate mai mare decât pentru un candidat fără controverse publice anterioare.
La formarea Guvernului Cioloș, în 2021, comisiile au optat pentru un format mai simplificat, cu audieri programate câte o oră pentru grupuri de doi-trei miniștri deodată, într-o secvență strânsă, de la ora 10:00. Comparativ, formatul cerut acum de Mureșan — 60 de minute individuale, garantate pentru fiecare candidat — presupune o zi de audieri considerabil mai lungă, având în vedere că Cabinetul propus are 16 ministere și trei vicepremieri.
Miza mai largă: audieri cu rezultat consultativ, dar simbolic important
Avizul comisiilor parlamentare la audieri rămâne, ca și în precedentele guvernări, unul consultativ — nu obligă premierul desemnat să retragă un candidat care primește aviz negativ. Totuși, un aviz respins poate deveni un argument politic folosit de partidele care se opun deja Guvernului, într-un context în care PSD a anunțat că nu susține Cabinetul Mureșan, iar sprijinul grupului minorităților naționale rămâne incert.
Audierile urmează să se desfășoare în comisiile reunite ale Camerei Deputaților și Senatului, înaintea votului final de învestitură din plen, într-un calendar care se suprapune cu presiunea tot mai mare exercitată de opoziția anunțată deja de PSD. Rezultatul fiecărei audieri, chiar dacă nu are forță juridică obligatorie, va contribui la imaginea publică a Cabinetului chiar în zilele premergătoare unui vot deja marcat de incertitudine privind cele 233 de voturi necesare.






















