Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Președintele Nicușor Dan a declarat, într-un interviu acordat postului american CNN, că un atac direct al Rusiei asupra unui stat membru NATO nu este „foarte probabil” în următorii unu-doi ani, dar că Alianța trebuie să rămână pregătită pentru un asemenea scenariu. Declarația vine în același interval în care președintele a publicat un editorial în Fox News, în care a subliniat angajamentul României de a ajunge la cheltuieli de apărare de 5% din PIB până în 2035.
Ce a spus Nicușor Dan despre riscul unui atac NATO
Întrebat cât de probabil este ca Rusia să treacă de la războiul hibrid la un atac direct asupra unui stat NATO, șeful statului a răspuns: „Nu cred că este foarte probabil în următorii unu, doi ani, dar trebuie să fim pregătiți”.
Președintele și-a argumentat poziția prin evoluțiile care au precedat invazia rusă la scară largă în Ucraina, spunând că, în 2020 și 2021, puțini analiști credeau că o eventuală tentativă a Rusiei de a cuceri Kievul ar fi fost posibilă la nivelul la care s-a întâmplat ulterior. El a adăugat că liderii europeni au înțeles între timp amploarea amenințării, și-au majorat cheltuielile pentru apărare și au început să coopereze mai mult, inclusiv pentru reechilibrarea efortului în raport cu Statele Unite.
Descurajare militară și amenințări sub pragul conflictului
Nicușor Dan a subliniat că descurajarea militară rămâne un element important în calculul strategic al Rusiei. Declarațiile sale vin într-un moment în care NATO discută intens despre amenințările hibride venite dinspre Moscova, de la sabotaj la atacuri cibernetice.
🗞️ Citește și Acestea
Un oficial NATO a declarat recent, tot pentru CNN, că Alianța este pregătită pentru un atac militar convențional care ar intra sub incidența Articolului 5, dar că aliații trebuie să își consolideze răspunsul la acțiunile situate sub pragul unui conflict militar direct.
Poziție consecventă, dar contestată de o parte a establishment-ului militar
Evaluarea președintelui nu este una nouă. Nicușor Dan a mai declarat, la finalul lunii septembrie a anului trecut, într-un interviu pentru Digi24, că nu vede Rusia „capabilă” să atace NATO în acel moment, iar în octombrie 2025, la Bruxelles, a îndemnat publicul să „stea calm”, motivând că țările occidentale sunt mult mai puternice economic decât Rusia. Pe atunci, potrivit Newsweek România, mai mulți generali europeni au avut o evaluare mai pesimistă, avertizând asupra unei ferestre de risc mult mai apropiate.
Chiar și ministrul român al Apărării, Radu Miruță, a transmis o poziție similară celei a președintelui, declarând la sfârșitul lunii august 2026 că nu crede că Moscova intenționează să atace un stat membru NATO, subliniind că evaluarea comună a aliaților arată, deocamdată, absența unor indicii concrete în acest sens.
Contextul: baza de la Mihail Kogălniceanu și flancul estic
În editorialul publicat în Fox News, Nicușor Dan a explicat că România nu va aștepta să fie „testată” înainte de a-și consolida apărarea și a amintit spațiul aerian încălcat repetat de drone rusești, inclusiv incidentul din 22 mai 2026, când o dronă a lovit un bloc din Galați. Președintele a menționat, în același text, consolidarea programului de infrastructură militară de la baza aeriană Mihail Kogălniceanu, unul dintre cele mai ample proiecte de acest tip de pe flancul estic al NATO.
Poziția României pe scurt
– Obiectiv anunțat: cheltuieli de apărare de 5% din PIB până în 2035
– Prioritate declarată: baza aeriană Mihail Kogălniceanu, în cadrul flancului estic NATO
– Evaluare oficială: atac rusesc direct „nu foarte probabil” în orizontul 2026-2028
– Poziție similară a Ministerului Apărării, transmisă în august 2026
Diferența dintre evaluarea calmă a președintelui și avertismentele mai tranșante venite din partea unor generali europeni arată, de fapt, miza reală a dezbaterii: nu dacă Rusia va ataca imediat un stat NATO, ci cât de repede trebuie să se pregătească Alianța pentru varianta în care evaluările actuale se dovedesc prea optimiste.
