Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Secretarul general al PSD, Claudiu Manda, a lansat un atac dur la adresa USR, susținând că partidul condus de Dominic Fritz este dispus să pună România la plată pentru a-și proteja liderii politici, potrivit Digi24. Mesajul vine în plină controversă privind noua Lege ANI și jalonul de 770 de milioane de euro din PNRR.
Manda: „Asta nu mai este doar ipocrizie politică”
Într-o postare pe Facebook, europarlamentarul PSD acuză USR că își calcă în picioare propriile principii pentru a-și proteja președintele, în contextul discuțiilor de la Bruxelles legate de conflictul de interese al primarului Timișoarei, Dominic Fritz.
„Asta nu mai este doar ipocrizie politică. Este o trădare a românilor”, a scris Claudiu Manda, potrivit Gandul.ro.
Secretarul general al PSD susține că oamenii care muncesc și își plătesc taxele nu ar trebui să fie cei care plătesc, prin pierderea unor fonduri europene, pentru protejarea funcției unui singur politician. El adaugă că USR a decis, în goana după funcții, să ignore exact principiile pe baza cărora acuza anterior alți politicieni.
Argumentul electoral: scorul USR la alegeri
Manda își construiește critica și pe rezultatul obținut de USR la ultimele alegeri parlamentare, unde partidul a strâns aproximativ 12% din voturi. El susține că votul fiecărui elector trebuie respectat, indiferent de partidul ales, și că un partid aflat pe locul patru în preferințele electoratului nu ar trebui să impună o agendă care pune în joc interesul întregii țări.
Liderul social-democrat afirmă că România nu este „scutul” USR și nu are obligația de a plăti, prin pierderi financiare, pentru funcția niciunui politician din acest partid. El reamintește, în același mesaj, că decizia PSD de a se despărți de USR la guvernare a fost una corectă.
Contextul: disputa privind Legea ANI și cei 770 de milioane de euro
Atacul lui Manda are loc pe fondul unei controverse mai ample. Guvernul a confirmat, tot în această perioadă, că premierul interimar Ilie Bolojan și ministrul de Externe, Oana Țoiu, au cerut Comisiei Europene urgentarea verificării noii legislații privind integritatea, cunoscută în spațiul public drept „amendamentul Fritz”.
De verificarea acestei legi depinde jalonul 431 din PNRR, în valoare de 770 de milioane de euro, potrivit precizărilor Guvernului citate de Antena 3 CNN. Executivul susține că obiectivul demersului este identificarea din timp a eventualelor neconcordanțe cu dreptul european, nu tăierea fondurilor, așa cum au sugerat unele informații apărute în spațiul public.
Reacția USR: acuzații de dublu standard
Președintele USR, Dominic Fritz, i-a răspuns liderului PSD, Sorin Grindeanu, acuzându-l de dublu standard, în contextul în care PSD a solicitat, în luna iulie, discutarea situației statului de drept din România în Parlamentul European. Purtătorul de cuvânt al USR, Christian Seidler, a precizat, pentru Digi24, că nu USR, ci grupul Verzilor din Parlamentul European ar fi inițiat solicitarea recentă legată de România.
Tensiunile dintre cele două formațiuni, foste partenere de guvernare, s-au acutizat pe măsură ce disputa privind conformitatea Legii ANI cu dreptul european a ajuns direct pe agenda instituțiilor de la Bruxelles, cu miza directă a celor 770 de milioane de euro din fonduri europene.
Ce urmează în disputa dintre PSD și USR
Deocamdată, cele două partide continuă să își dispute public responsabilitatea pentru riscul la adresa fondurilor europene, fiecare acuzând tabăra adversă de instrumentalizarea instituțiilor europene în folosul unor interese de partid. Miza reală rămâne însă una tehnică: dacă legea ANI va fi considerată sau nu conformă cu dreptul Uniunii Europene înainte de depunerea cererii de plată numărul 6, programată pentru luna octombrie.
Un conflict care depășește disputa PSD-USR
Schimbul de acuzații dintre Manda și conducerea USR nu este un caz izolat. În aceeași perioadă, alți lideri PSD, printre care președintele partidului, Sorin Grindeanu, au folosit un limbaj la fel de dur la adresa USR, acuzând formațiunea că își pune interesele de partid înaintea celor naționale. Tonul tensionat reflectă o rivalitate mai veche, alimentată de ruptura recentă dintre cele două partide la nivelul coaliției de guvernare.
Pentru cetățenii care urmăresc disputa de la distanță, miza rămâne una foarte concretă: dacă neînțelegerile politice de la București ajung să influențeze modul în care Comisia Europeană evaluează conformitatea Legii ANI, orice întârziere sau interpretare nefavorabilă poate afecta direct absorbția celor 770 de milioane de euro, bani pe care Guvernul îi consideră deja alocați bugetului național.
Ce spun sursele guvernamentale despre calendar
Potrivit precizărilor Executivului, verificarea formală a jalonului 431 nu poate avea loc înainte de depunerea cererii de plată numărul 6, în luna octombrie. Până atunci, autoritățile spun că mizează pe un răspuns rapid din partea Comisiei Europene, care să permită eventuale corecții legislative fără a pune în pericol termenul de decontare a fondurilor.























