Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
AUR critică reforma administrației publice inclusă în programul de guvernare al premierului desemnat Siegfried Mureșan, susținând că Executivul pregătește comasări și reorganizări fără să precizeze clar câte structuri și posturi vor dispărea sau ce economii concrete ar rezulta, potrivit Stiripesurse.
Ținte mai dure: 300 de parlamentari, 10 ministere
Potrivit unei analize realizate de Comisia de specialitate pentru Administrație Publică din partid, principala problemă a programului este lipsa unor ținte măsurabile privind dimensiunea finală a aparatului de stat. AUR propune o reducere verificabilă cu 50% a agențiilor și instituțiilor guvernamentale, față de formularea mai generală din programul Mureșan.
Documentul depus la Parlament prevede o reducere a numărului de parlamentari estimată la aproximativ 13%, pe care Mureșan a prezentat-o public drept un prim semnal de „cumpătare” a statului. AUR consideră reducerea insuficientă și cere revenirea la un Parlament cu maximum 300 de membri, față de actualele 466 de mandate. Pentru Guvern, formațiunea propune o structură cu doar 10 ministere și cel mult 50 de secretari de stat, comparativ cu cele 16 ministere și trei vicepremieri din Cabinetul propus de Mureșan.
Digitalizare, „dividendul reformei” și reduceri „aritmetice”
AUR contestă și crearea unui nou centru de coordonare a digitalizării statului, argumentând că Autoritatea pentru Digitalizarea României are deja atribuții similare și că o structură suplimentară ar putea genera suprapuneri de competențe în loc să reducă birocrația.
🗞️ Citește și Acestea
Formațiunea critică și așa-numitul „dividend al reformei” — mecanismul prin care, din iulie 2027, o parte din economiile obținute urmează să reducă taxarea muncii. AUR susține că promisiunea rămâne vagă, fiind condiționată de atingerea unor ținte bugetare viitoare, fără o valoare concretă a beneficiului fiscal promis.
Partidul avertizează și asupra riscului unor reduceri uniforme de personal care ar putea afecta instituții deja subdimensionate, cerând ca restructurarea să se bazeze pe evaluări funcționale, nu pe tăieri liniare.
Programul Mureșan justifică centrul unic de digitalizare prin nevoia de a evita dezvoltarea separată și necoordonată a serviciilor digitale în instituții diferite. AUR răspunde că, înainte de a înființa o structură nouă, Guvernul ar trebui să explice de ce arhitectura instituțională actuală nu poate îndeplini aceleași atribuții.
Riscul de recentralizare la București
O altă critică vizează transferul unor atribuții — urbanism, transport public, educație, sănătate — de la sectoarele Capitalei către Primăria Generală. AUR avertizează că măsura riscă să producă o recentralizare administrativă dacă nu sunt stabilite clar patrimoniul transferat, personalul preluat și mecanismul de finanțare.
Formațiunea are rezerve similare privind finanțarea preferențială a consorțiilor de localități care se asociază pentru proiecte comune, considerând că mecanismul ar putea dezavantaja comunele cu capacitate administrativă redusă.
Concluzia AUR și replica implicită a coaliției
„Programul de guvernare propus de Siegfried Mureșan propune numeroase reorganizări, dar nu stabilește suficient dimensiunea finală a aparatului administrativ și economiile urmărite”, se arată în analiza formațiunii, care cere ca reforma reală a statului să fie evaluată prin numărul concret de posturi eliminate și economiile efective la buget.
Programul PNL-USR-UDMR prezintă, la rândul său, reforma administrației drept una dintre principalele măsuri de eficientizare, prin reducerea demnitarilor, comasarea instituțiilor cu atribuții similare și audit funcțional — fără însă a răspunde punctual criticilor privind lipsa țintelor cifrice exacte.
Criticile AUR se adaugă unei liste tot mai lungi de obiecții la adresa programului de guvernare, venite atât din opoziție, cât și din tabăra care a respins deja susținerea Cabinetului. Programul și lista Cabinetului Mureșan urmează să intre în procedura parlamentară de învestire, cu audieri ale miniștrilor propuși în comisiile de specialitate, înaintea votului final din plen.
