Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Fostul ministru al Sănătății, Alexandru Rogobete, i-a cerut public președintelui Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS), Horațiu Moldovan, să plece din funcție, criticând modelul de finanțare a spitalelor prevăzut în noul program de guvernare al Cabinetului Mureșan.
Ce critică fostul ministru
Potrivit Stiripesurse, Rogobete a scris pe Facebook că viziunea promovată de Moldovan la CNAS se regăsește, în opinia sa, și în noul program de guvernare, care propune evaluarea spitalelor inclusiv după gradul de ocupare a paturilor. „Un spital nu este un hotel, iar gradul de ocupare al paturilor nu reprezintă performanța medicală”, a scris fostul ministru.
Rogobete a condus Ministerul Sănătății ca membru PSD în Guvernul Bolojan, până în aprilie, când a demisionat odată cu ceilalți miniștri social-democrați, în urma retragerii partidului din coaliția de guvernare, potrivit Agerpres. Interimatul la minister a fost preluat atunci de Cseke Atilla, ministrul Dezvoltării la acea vreme, potrivit Cotidianul.ro.
Argumentele împotriva criteriului ocupării paturilor
Fostul ministru a insistat că un pat neocupat nu înseamnă automat risipă, ci poate reprezenta capacitatea de rezervă necesară pentru o urgență sau un vârf sezonier de îmbolnăviri. El a atras atenția că spitalele mici, cu un grad de ocupare mai redus, POT rămâne totuși vitale pentru comunitățile pe care le deservesc.
🗞️ Citește și Acestea
Rogobete a criticat și lipsa unor măsuri concrete privind protejarea veniturilor personalului medical, plata gărzilor și retenția tinerilor medici la finalul rezidențiatului, pe care le-a numit absente din documentul programatic al noului Cabinet.
Riscul unui „cerc extrem de periculos”
Fostul ministru a descris un scenariu în lanț: mai puțini pacienți ar duce la finanțare mai mică, care ar duce la un personal medical redus și, în cele din urmă, la servicii mai puține — o scădere pe care o vede drept posibil pretext pentru închiderea ulterioară a unor unități sanitare.
În opinia fostului ministru, performanța unui spital nu ar trebui redusă la numărul de paturi ocupate, ci evaluată printr-un set mai larg de criterii: rezultatele medicale obținute, accesul pacienților la tratament, siguranța actului medical și complexitatea cazurilor tratate în fiecare unitate.
Rogobete a insistat că responsabilitatea pentru această direcție de politică publică îi revine, în opinia sa, actualului președinte CNAS, cerându-i din nou să părăsească funcția înainte ca noul Guvern să fie învestit. Nu este prima dispută publică dintre cei doi: în septembrie, fostul ministru îi ceruse deja lui Moldovan să publice cifrele reale ale finanțării Sănătății, pentru programele de oncologie, boli rare și plățile către farmacii.
Context: o dispută mai veche privind finanțarea spitalelor
Reformele privind adaptarea numărului de paturi la nevoile populației, dezvoltarea serviciilor în ambulatoriu și extinderea spitalizării de zi au fost promovate pe parcursul anului de Ministerul Sănătății, care a susținut că măsurile urmăresc o utilizare mai eficientă a resurselor publice, fără reducerea accesului pacienților la servicii medicale. Disputa actuală vizează tocmai criteriile după care sunt evaluate activitatea și finanțarea unităților sanitare, în special gradul de ocupare a paturilor.
Divergența dintre fostul ministru și șeful CNAS arată că tensiunile privind reforma finanțării spitalelor nu s-au încheiat odată cu schimbarea Guvernului, ci continuă să fie o temă de dispută inclusiv pentru Cabinetul aflat încă în așteptarea votului de învestitură. Rogobete a condus același minister pe care îl critică indirect acum, ceea ce dă poziției sale greutatea unei experiențe directe în gestionarea acelorași dosare.
