Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) estimează un declin de 0,2% al economiei românești în acest an, cifră menținută din prognoza publicată în luna iunie, potrivit Profit.ro. Instituția financiară internațională avertizează că riscurile de evoluție negativă pentru economia României rămân ridicate.
Cea mai recentă ediție a raportului „Regional Economic Prospects”, publicată joi de BERD, confirmă aceleași estimări din vară: o contracție de 0,2% a Produsului Intern Brut în 2026, urmată de un avans de 1,8% în 2027, după o creștere de doar 0,7% înregistrată în 2025.
Economia s-a contractat în primul semestru din 2026
Datele arată că PIB-ul românesc s-a contractat cu 0,8% în ritm anual în primele șase luni din 2026, pe fondul unei scăderi de 4,6% a producției industriale și al reculului din servicii și vânzările cu amănuntul. În schimb, sectorul construcțiilor a continuat să crească, susținut de proiectele de infrastructură finanțate din fonduri europene.
„Deși dezechilibrele externe au început să se modereze, deficitul de cont curent al României rămâne printre cele mai mari din UE”, se arată în raportul BERD. Inflația a urcat la 9,7% în mai 2026, apoi s-a redus la 6,3% în august, rămânând totuși cea mai ridicată din Uniunea Europeană. Deprecierea leului față de euro, combinată cu prețurile mai mari la energie, ar putea prelungi presiunile inflaționiste, avertizează instituția.
🗞️ Citește și Acestea
Ținta de deficit de 6,2% din PIB pare realizabilă
Un semnal mai optimist vine din zona fiscală. După ce s-a atenuat la 7,9% din PIB în 2025, deficitul bugetar a fost cu 37% mai mic în termeni nominali în perioada ianuarie-iulie 2026 față de intervalul similar din 2025. În aceste condiții, BERD apreciază că ținta de deficit pentru întregul an, de 6,2% din PIB, pare realizabilă.
Estimarea vine pe fondul reformelor fiscale demarate încă din prima parte a anului. Fostul premier interimar Ilie Bolojan anunțase, în februarie, o serie de măsuri de consolidare, printre care revizuirea vârstei de pensionare pentru mai multe categorii bugetare, parte din efortul mai amplu de reducere a cheltuielilor publice, potrivit Antena 3 CNN.
Când ar putea începe revenirea economiei
BERD estimează că economia românească ar putea reveni pe creștere începând cu a doua jumătate a anului, pe fondul unei redresări treptate a cererii gospodăriilor, al finalizării investițiilor finanțate din fonduri europene și al unei reveniri moderate a exporturilor.
„Presupunând o redresare treptată a cererii gospodăriilor și finalizarea investițiilor finanțate de UE, alături de o revenire moderată a exporturilor, legată de restabilirea parțială a competitivității costurilor, PIB-ul ar putea reveni pe creștere în semestrul doi”, se arată în raport. Instituția precizează însă că riscurile de evoluție negativă persistă, fiind legate de incertitudinile privind politicile fiscale, șocul prețurilor energiei și cererea externă slabă.
Ce înseamnă recesiunea tehnică pentru bugetul de stat
O contracție economică, chiar și una de doar 0,2%, are efect direct asupra veniturilor bugetare, într-un moment în care Guvernul își propune să respecte angajamentele asumate prin PNRR și să reducă treptat deficitul. Absorbția fondurilor europene, menționată explicit de BERD drept factor de susținere pentru 2027, rămâne astfel una dintre puținele pârghii de creștere aflate la îndemâna autorităților în absența unui consum privat robust.
Instituția nu oferă însă certitudini: scenariul de revenire depinde de finalizarea la timp a investițiilor din fonduri europene și de o cerere externă care, până acum, s-a dovedit unul dintre principalele puncte slabe ale economiei românești în acest an.
Comparație cu prognozele anterioare
Evoluția estimărilor BERD din ultimul an arată cât de rapid s-a deteriorat perspectiva economică a României. La începutul anului, instituția anticipa o creștere de 1,2% pentru 2026, pentru ca, în vară, estimarea să fie revizuită direct în teritoriu negativ, la -0,2%. Ediția de toamnă a raportului confirmă acum acest scenariu, semn că factorii care au dus la revizuire, în special slăbiciunea consumului privat și contracția producției industriale, nu s-au ameliorat semnificativ în ultimele luni.
Menținerea aceleiași previziuni, fără o nouă înrăutățire, poate fi citită și ca un semnal relativ pozitiv, în condițiile în care alte instituții financiare internaționale au continuat să reducă estimările de creștere pentru statele din regiune pe fondul cererii externe slabe. Pentru autoritățile de la București, mesajul BERD confirmă totuși că marja de eroare rămâne redusă: orice întârziere în absorbția fondurilor europene sau orice nou șoc pe piața energiei ar putea împinge economia mai adânc în teritoriul negativ decât arată estimarea actuală.
