Autoritatea Electorală Permanentă lucrează la un proiect de lege care ar permite organizarea unor alegeri parlamentare anticipate în cel mult trei luni de la dizolvarea Parlamentului, așa cum prevede Constituția, a declarat președintele AEP, Adrian Țuțuianu, potrivit Wall-Street.ro. Un scrutin anticipat ar costa între 160 și 170 de milioane de euro.
De ce legea actuală nu permite alegeri rapide
Legea nr. 208/2015, care reglementează alegerile pentru Senat și Camera Deputaților, a fost gândită exclusiv pentru scrutinurile organizate la termen, cu luni întregi la dispoziție pentru pregătire. „Un asemenea calendar ca cel prevăzut de Legea 208/2015 astăzi este imposibil de respectat în contextul unor alegeri anticipate”, a explicat Țuțuianu, potrivit Capital.ro.
Președintele AEP a precizat că organizarea rapidă a unui scrutin ar necesita cel puțin o ordonanță de urgență și cinci hotărâri de Guvern, ceea ce nu este posibil atât timp cât România nu are un Executiv cu puteri depline, potrivit Digi24.
Ce termene ar trebui scurtate
Printre problemele semnalate de Țuțuianu se numără termenul de strângere a semnăturilor pentru candidaturi, constituirea birourilor electorale și organizarea secțiilor de votare din străinătate. „MAE n-ar avea timp suficient să identifice sedii, să încheie contracte, să poată organiza asemenea secții”, a spus președintele AEP, potrivit Agerpres.
De asemenea, votul prin corespondență ar ridica probleme suplimentare, întrucât înscrierea pe listele electorale pentru acest tip de vot se face în mod normal începând din luna aprilie, termen care ar trebui redefinit printr-o lege specială pentru scrutinele anticipate.
🗞️ Citește și Acestea
Un capitol dedicat, în viitorul cod electoral
Țuțuianu a anunțat că AEP intenționează să propună în luna octombrie un nou cod electoral unitar, care să includă un capitol separat dedicat exclusiv regulilor pentru alegerile anticipate, potrivit Euronews România. Modificarea legislației electorale trebuie făcută prin lege organică, ceea ce înseamnă că proiectul va trebui adoptat de Parlament, nu de Guvern printr-o simplă ordonanță.
Președintele AEP a ținut să clarifice că instituția pe care o conduce nu se opune ideii de alegeri anticipate în sine, ci doar semnalează un vid legislativ real: „Este o prostie că nu ne putem opune noi unei dispoziţii constituţionale”, a spus el, potrivit StirileProTV.
Declarațiile lui Țuțuianu vin într-un context politic în care scenariul alegerilor anticipate a fost invocat de mai multe ori în ultimele luni, pe fondul crizelor guvernamentale succesive. Fără o lege dedicată, orice decizie de dizolvare a Parlamentului ar lăsa autoritățile fără un cadru clar de organizare, cu riscul unor termene imposibil de respectat sau al unor contestații care ar putea bloca procesul electoral.
Proiectul rămâne, deocamdată, doar la stadiul de intenție anunțată public, iar soarta lui depinde de existența unui Parlament funcțional care să îl poată adopta ca lege organică.
