Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Ministrul Apărării, Radu Miruță, a clarificat poziția României în contextul conflictului din Orientul Mijlociu, asigurând că teritoriul național nu a fost utilizat pentru operațiunile militare împotriva Iranului. Declarațiile vin după ce autoritățile au sporit măsurile de vigilență în bazele militare din țară, ridicând nivelul de alertă de la verde la galben.
În cadrul unei intervenții la Euronews România, Radu Miruță a precizat că ministerul a primit numeroase întrebări în ultimele zile referitoare la o eventuală implicare a României în atacurile SUA-Israel, potrivit Mediafax. „De pe teritoriul național, România nu a sprijinit ceea ce s-a întâmplat vineri seara sau la momentul inițial al atacului împotriva Iranului”, a declarat ministrul Apărării.
Răspunsul oficial vine după consultări cu Șeful Statului Major al Apărării, care a confirmat că nicio facilitate militară de pe teritoriul României nu a fost folosită pentru aceste atacuri. „Am primit multe întrebări zilele astea la minister – s-a folosit de pe teritoriul național vreo facilitate pentru a ajuta un astfel de atac? – și răspunsul pe care l-am primit de la Șeful Statului Major este nu”, a subliniat Radu Miruță.
Măsuri sporite de vigilență în bazele militare.
Deși România nu participă direct la operațiuni, autoritățile au adoptat măsuri preventive pentru a monitoriza situația de securitate. Nivelul de prudență al bazelor militare din România a fost modificat din nivel verde în nivel galben, conform Radio România.
🗞️ Citește și Acestea
Această schimbare implică verificări mai intense ale intrărilor și ieșirilor din baze militare, o frecvență mai mare a schimbului de informații cu partenerii din NATO și validarea atentă a datelor primite din teatrul de operațiuni. „A început un atac masiv între mai multe țări. Iran nu a atacat doar o singură țară, după ce a fost atacat la rândul lui. Este absolut normal să fie crescută prudența și să fie sporite măsurile de vigilență”, a explicat Radu Miruță.
Ministrul Apărării a subliniat că România monitorizează permanent evoluțiile din regiune și menține un schimb constant de informații cu partenerii NATO. „Monitorizăm permanent tot ce se întâmplă, schimbăm informații cu partenerii noștri și urmărim cu frecvență mai densă informațiile și lucrurile care se întâmplă în jurul Iranului”, a afirmat acesta.
România nu a primit solicitări pentru misiuni în Mediterana.
În contextul atacurilor iraniene asupra unei baze militare britanice din Cipru și al prezenței militare sporite a Greciei în zonă, ministrul Apărării a precizat că România nu a primit nicio solicitare din partea partenerilor pentru a participa la misiuni în Marea Mediterană. „România nu a primit o astfel de solicitare”, a spus Radu Miruță.
Această clarificare vine după speculații privind o posibilă extindere a implicării NATO în conflict. Ministrul a subliniat că, până în acest moment, nicio țară membră NATO nu a fost atacată direct de Iran. „Nu este o țară membră NATO care a fost până acum atacată. Am văzut că Iranul a ocolit foarte atent Turcia. Este o dovadă că scopul nu este de a ațâța NATO”, a afirmat ministrul.
Analiza strategică a lui Radu Miruță sugerează că Iranul evită deliberat să provoace o reacție colectivă a Alianței Nord-Atlantice. Atacurile iraniene s-au concentrat asupra bazelor americane din state non-NATO din Golf și asupra unei instalații britanice din Cipru, care nu este sub comandă NATO directă.
Evaluarea situației regionale și izolarea Iranului.
Ministrul Apărării a oferit o evaluare a poziției strategice a Iranului în contextul actual. „Atunci când se întâmplă astfel de lucruri în Orientul Mijlociu, fiecare dintre celelalte țări se uită cum se poate repoziționa pentru a-și spori influența”, a explicat Radu Miruță.
În opinia sa, Iranul se află într-o poziție tot mai izolată la nivel regional. „Ce văd eu este că Iranul, de jur împrejur, a cam tăiat conexiunile cu potențiale țări vecine cu care s-ar fi putut alia. Asta face ca speranța ca lucrurile să se termine mai repede să fie una mai mare”, a declarat ministrul pentru Euronews România.
Această izolare diplomatică a Teheranului ar putea accelera rezolvarea conflictului, consideră oficialul român. Deteriorarea relațiilor cu state din Golf, distanțarea Turciei și lipsa unui sprijin substanțial din partea altor actori regionali slăbesc capacitatea Iranului de a susține un conflict prelungit.
Verificarea informațiilor și combaterea dezinformării.
Ministrul Apărării a atras atenția asupra volumului mare de informații false care circulă în spațiul public în perioada conflictelor. „În perioada asta de conflict militar, multe informații sunt generate în spațiul public și cu scopul de a dezinforma sau a influența o decizie sau alta. De asta e foarte important să validăm aceste informații”, a avertizat Radu Miruță.
Autorităților române au verificat toate elementele de informație și le-au confirmat cu ministere ale apărării din alte țări aliate și cu serviciile de informații partenere. „Concluzia clară și nu cu dubiu este că, la momentul în care discutăm, nu există niciun pericol” pentru România, a concluzionat ministrul.
Implicații pentru securitatea națională.
Deși România nu participă direct la operațiuni și nu se află sub amenințare imediată, conflictul din Orientul Mijlociu are implicații indirecte pentru securitatea națională. Creșterea nivelului de alertă în bazele militare demonstrează că autorităților tratează situația cu seriozitate maximă.
Distanța geografică între România și Iran oferă un buffer natural de securitate. „Este foarte puțin probabil ca o rachetă balistică sau o dronă să ajungă în fața scutului de la Deveselu fără să treacă prin fața altora”, a explicat ministrul, referindu-se la capacitatea altor state de a intercepta potențiale amenințări.
În același timp, România își menține angajamentele față de NATO și continuă să monitorizeze evoluțiile din regiune. „Sporim vigilența. E normal să urmărim ce se întâmplă pe toate planurile. Se întâmplă lucruri”, a concluzionat Radu Miruță.
Poziția oficială a României este una de prudenţă activă: fără implicare directă în conflict, dar cu măsuri sporite de securitate și monitorizare constantă. Această abordare echilibrată permite țării să rămână pregătită pentru orice evoluție a situației, menținând în același timp solidaritatea cu partenerii NATO.
