Tudorel Toader, fost ministru al Justiției și fost judecător al Curții Constituționale, spune că Călin Georgescu rămâne sub puterea mandatului de arestare preventivă până la soluționarea contestației, iar contestația DIICOT ar putea primi un răspuns în aproximativ cinci zile, potrivit Mediafax.
Cine decide și cât durează
Tribunalul București a înlocuit arestul preventiv cu arest la domiciliu, pe 30 de zile de la rămânerea definitivă a încheierii. Hotărârea poate fi atacată în 48 de ore de la comunicare, la Curtea de Apel București, iar surse judiciare spun că procurorii vor face contestație.
Toader a explicat că Georgescu nu beneficiază încă de noua măsură. Ea produce efecte doar după ce hotărârea devine definitivă, așa că până atunci rămâne în Arestul Central.
Judecata contestației trebuie făcută cu celeritate, ceea ce, în explicația lui Toader, înseamnă o soluție în aproximativ cinci zile. Durata reală depinde totuși de procedura judiciară și de calendarul instanței.
Complet de doi judecători, apoi de trei
Potrivit Stiripesurse, Toader se așteaptă ca și Georgescu să conteste hotărârea, pentru a obține condiții mai relaxate. Codul de procedură penală permite, în anumite situații, deplasări în afara locuinței, așa că arestul la domiciliu cuprinde atât restricții, cât și drepturi.
🗞️ Citește și Acestea
Contestația ajunge la un complet de doi judecători. Dacă aceștia nu cad de acord, cauza se judecă în complet de trei.
Scenariul nu este teoretic. Când Curtea de Apel a dispus arestarea preventivă, cauza a fost decisă tot de un complet divergent, după ce cei doi judecători inițiali au avut opinii diferite.
Traseul dosarului până la arestul la domiciliu
Magistratul care a decis înlocuirea măsurii este același care, în prima etapă, respinsese cererea DIICOT de arestare preventivă și dispusese controlul judiciar. Procurorii au contestat, iar Curtea de Apel a admis contestația și a dispus arestul, potrivit Adevărul.
Motivarea arestului a invocat suspiciuni rezonabile privind un grup infracțional organizat și indicii că Georgescu ar fi făcut pregătiri pentru a părăsi țara. Un magistrat a considerat însă că măsura era excesivă, iar DIICOT a instituit sechestru asupra unor conturi bancare.
Soția, martor sau coproprietar
Încheierea îi interzice lui Georgescu să comunice cu persoana vătămată, cu familia acesteia, cu martorii, cu experții și cu ceilalți participanți. Întrebarea practică este dacă interdicția o vizează și pe Cristela Georgescu, cu care ar locui în aceeași casă.
Toader a răspuns că, dacă ea nu a fost martor, cei doi POT vorbi: „Dacă nu a fost martor, categoric, poate vorbi”. Informațiile oficiale arată că ea a participat la percheziția informatică în calitate de coproprietar, nu de martor.
Cristela Georgescu spusese însă, la ieșirea de la DIICOT, că fusese invitată ca martor: „Am fost invitată în calitate de martor în acest dosar”. Calitatea ei procesuală este deci descrisă diferit în informațiile oficiale și în declarația ei publică.
Toader consideră că tocmai o astfel de omisiune ar putea fi corectată prin contestație. Până la o decizie, nu este clar ce reguli de comunicare s-ar aplica în locuința familiei Georgescu.
Acuzațiile rămân neschimbate
Georgescu este cercetat de DIICOT pentru constituirea unui grup infracțional organizat și înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, în formă continuată. Prejudiciul este estimat la peste 1,1 milioane de euro, iar ancheta a pornit de la plângerea unui om de afaceri care spune că i s-a promis un împrumut de șase milioane de euro, niciodată acordat.
Persoanele cercetate beneficiază de prezumția de nevinovăție. Înlocuirea măsurii preventive nu schimbă încadrarea faptelor și nu anticipează soluția finală a dosarului.
Dacă Georgescu a fost doar coproprietar la percheziția informatică, iar nu martor, interdicția de comunicare nu ar privi-o pe soția lui, iar Toader se așteaptă ca tocmai această lacună a încheierii să fie lămurită de contestația pe care procurorii urmează să o depună.
