Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, a cerut o evaluare investiție cu investiție a PNRR înainte de rectificarea bugetară și de bugetul pentru 2027, după încasarea a peste 300 de milioane de euro din cererea de plată nr. 3, arată Euronews România.
Mesajul ministrului nu conține cifre pentru 2027. El fixează, în schimb, metoda: bugete construite pe sume efectiv disponibile, nu pe estimări.
Ce a intrat în Trezorerie din cererea de plată nr. 3.
Din suma încasată, aproximativ 298,6 milioane de euro sunt granturi nerambursabile și aproximativ 2,6 milioane de euro sunt împrumuturi. Fondurile fuseseră suspendate de Comisia Europeană.
Prin această plată, România ajunge la aproximativ 13,27 miliarde de euro încasați prin PNRR. Încasarea susține finanțarea deficitului și administrarea lichidităților Trezoreriei, a explicat Nazare, potrivit Financiarul.
🗞️ Citește și Acestea
Același material arată că bugetul pe 2026 a fost construit pornind de la ipoteza că România va atrage integral finanțările PNRR programate pentru acest an.
Ce vrea Finanțele să vadă înainte de rectificare.
Ministerul a cerut o situație actualizată a PNRR, cu patru elemente: fondurile încasate, cheltuielile deja făcute, investițiile rămase nefinalizate și obligațiile de plată care urmează, împreună cu sursele din care POT fi acoperite. Nazare vrea ca situația să fie prezentată public, împreună cu implicațiile financiare, notează Financiarul.
Ministrul a rezumat abordarea astfel: „Trebuie să construim bugete pe resurse reale, actualizate la zi, nu pe estimări”, potrivit Știripesurse.
El a criticat și fragmentarea investițiilor publice între programe, instituții și surse de finanțare. În locul ei, Nazare cere o planificare integrată și multianuală, astfel încât proiectele începute să poată fi finanțate până la finalizare.
Euronews România arată că, în mesajul său, ministrul leagă încasările de rezultate: o reformă bifată pe hârtie față de Comisia Europeană nu ajunge, iar efectul trebuie să se vadă în economie și să se poată menține.
Termenele PNRR și ce rămâne de finalizat.
Calendarul european cere ca jaloanele și țintele din PNRR să fie îndeplinite până la 31 august 2026, iar ultima cerere de plată trebuia transmisă Comisiei Europene până la 30 septembrie 2026. România ajunsese la o absorbție de aproximativ 61% din plan, arată Economedia.
Cererea de plată nr. 4, de 2,62 miliarde de euro, include 38 de jaloane și 24 de ținte evaluate favorabil de Comisie. Cererea nr. 3, din care provin banii încasați acum, fusese suspendată, iar recuperarea sumei a cerut dialog cu Comisia, potrivit ministrului.
De ce bugetul pentru 2027 depinde de PNRR.
Miza apare într-o declarație mai veche a lui Nazare. La audierile din comisiile reunite, el a spus că resursele din PNRR dispar după 2026 și că rectificarea trebuie să prioritizeze proiectele din plan, astfel încât ținta de deficit de 6,2% să fie credibilă, potrivit Agerpres.
În alte declarații, Nazare a vorbit despre un buget credibil pentru 2027, agreat de partide și adoptat cât mai curând, până la finalul anului. Un calendar al alegerilor anticipate ar pune în pericol execuția bugetară și calificativul de investiții, a avertizat ministrul la TVR, conform Cotidianul.
Nazare a mai spus la audieri că eliminarea IMCA, prevăzută pentru sfârșitul lui 2026, va avea loc și le oferă investitorilor predictibilitate pentru 2027. După discuții cu investitori la Viena, ministrul a transmis că piața așteaptă un buget pregătit din timp, fără cheltuieli noi lipsite de surse clare, iar o traiectorie fiscală menținută ar putea aduce o îmbunătățire a ratingului de țară în 2027, potrivit Economedia.
Pentru bugetul pentru 2027, ministrul vorbește despre un buget al priorităților reale. România ar urma să treacă de la finanțarea separată a proiectelor, pe instituții sau programe, la un model în care investițiile și reformele sunt planificate coerent și în raport cu resursele disponibile.
Ministrul susține că ajustarea fiscală și investițiile nu se exclud, iar rectificarea este, în viziunea lui, momentul în care banii statului pot fi mutați către proiectele cu adevărat importante.
Deocamdată, mesajul Finanțelor privește inventarul PNRR, nu conținutul Legii bugetului: în declarațiile relatate nu apar nici deficitul țintă, nici plafoanele de cheltuieli pentru 2027.
