Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Ambasadorul Iranului în Spania a avertizat că Teheranul este pregătit să lovească bazele militare americane de pe continent, intensificând tensiunile după refuzul Madridului de a permite SUA utilizarea infrastructurii sale pentru atacuri asupra Iranului. Declarațiile oficialului iranian au determinat autoritățile spaniole să consolideze imediat măsurile de securitate pe întreg teritoriul țării.
Reza Zabib, ambasadorul Iranului în Spania, a declarat că țara sa „va ataca orice bază americană din Europa, dacă va fi necesar”, subliniind că Iranul este „o țară capabilă să reacționeze”, conform HotNews.ro. Avertismentul vine într-un moment de tensiune maximă între Statele Unite și Iran, pe fondul escaladării conflictului din Orientul Mijlociu.
Ministrul spaniol de Interne a dispus imediat întărirea măsurilor de supraveghere și securitate pe întreg teritoriul Spaniei, în fața unor posibile amenințări de sabotaj sau atacuri asimetrice din partea Teheranului.
Spania refuză să permită SUA utilizarea bazelor militare.
Declarațiile agresive ale Iranului vin într-un context diplomatic tensionat între Madrid și Washington. Guvernul spaniol a refuzat să permită Statelor Unite folosirea bazelor militare comune de pe teritoriul său pentru a lansa atacuri asupra Iranului, potrivit The Guardian.
🗞️ Citește și Acestea
Premierul socialist Pedro Sanchez a condamnat categoric acțiunea militară unilaterală a SUA și Israelului împotriva Iranului, avertizând că aceasta contribuie la „o ordine internațională mai ostilă și mai incertă”. Într-o declarație publicată pe platforma X, Sanchez a mai spus că respinge și acțiunile regimului iranian și ale Gărzilor Revoluției, cerând o dezescaladare imediată.
José Manuel Albares, ministrul spaniol de Externe, a subliniat poziția fermă a Madridului: „Vreau să fiu foarte clar și foarte direct. Bazele nu sunt folosite – și nici nu vor fi folosite – pentru nimic care nu este prevăzut în acordul cu SUA și nici pentru nimic care nu este acoperit de Carta ONU”, a declarat acesta pentru postul Telecinco.
Ca urmare a refuzului spaniol, Statele Unite au retras mai multe aeronave KC-135 Stratotanker de la bazele din Cadiz și Sevilla. Conform datelor de pe FlightRadar24, 15 avioane americane au părăsit bazele militare Rota și Morón de când SUA și Israelul au lansat atacurile în weekend, cel puțin șapte dintre acestea aterizând la baza aeriană Ramstein din Germania.
Tensiuni diplomatice și reacții europene.
Distrugătoarele americane USS Bulkeley și USS Roosevelt, care au părăsit portul Cadiz săptămâna trecută, au fost implicate în atacurile asupra Iranului, au confirmat autoritățile americane. Această dezvăluire a amplificat controversa privind utilizarea bazelor europene în operațiuni militare fără consens internațional.
Marea Britanie a avut o poziție mai nuanțată. Inițial, guvernul britanic a refuzat să permită utilizarea bazelor sale pentru atacuri asupra Iranului. Totuși, duminică, prim-ministrul Keir Starmer a autorizat folosirea acestora pentru „autoapărare colectivă”, după ce Iranul a lansat un atac cu drone asupra bazei aeriene britanice din Akrotiri, Cipru.
Această schimbare de poziție a fost criticată de președintele american Donald Trump, care s-a declarat „foarte dezamăgit” de ezitarea inițială a Londrei, conform The Telegraph.
Franța și Germania au anunțat că sunt pregătite să apere statele din Golf și să lovească capacitățile militare iraniene, după atacurile recente cu rachete și drone ale Teheranului. „Către țările aliate care au fost ținta deliberată a rachetelor și dronelor Gărzilor Revoluționare Iraniene – Franța își exprimă deplinul sprijin și solidaritatea completă”, a declarat ministrul francez de Externe, Jean-Noël Barrot.
Implicații pentru securitatea europeană.
Amenințarea directă a ambasadorului iranian Reza Zabib reprezintă o escaladare semnificativă a retoricii Teheranului față de Europa. Distanța geografică nu mai reprezintă un factor de protecție, având în vedere capabilitățile balistice și de drone ale Iranului, demonstrate recent prin atacuri în Golf și în Cipru.
Poziția divergentă a statelor europene – între refuzul categoric al Spaniei și sprijinul condiționat al Marii Britanii – arată lipsa unei strategii unitare europene în fața provocărilor din Orientul Mijlociu. Această fragmentare ar putea slăbi capacitatea de răspuns colectiv a continentului în fața amenințărilor asimetrice.
Consolidarea măsurilor de securitate în Spania și alte țări europene cu baze americane semnalează preocupări reale privind posibile atacuri teroriste sau de sabotaj orchestrate de Teheran sau de grupări proxy. Securitatea bazelor militare NATO din Europa devine o prioritate crescândă în contextul conflictului escaladat.
Conflictul din Orientul Mijlociu, intensificat după atacurile SUA-Israel asupra Iranului, amenință să atragă Europa într-o criză de securitate majoră. Decizia fiecărui stat membru privind folosirea infrastructurii militare va defini nu doar relațiile transatlantice, ci și stabilitatea continentului în lunile următoare.
