Președintele american Donald Trump a criticat dur premierul britanic Keir Starmer pentru ezitarea în autorizarea utilizării bazelor militare britanice pentru atacurile împotriva Iranului. Declarațiile vin după ce Marea Britanie a permis în cele din urmă folosirea bazelor pentru lovituri defensive, dar numai după presiuni intense din partea Washingtonului.
În cadrul unui interviu acordat publicației Daily Telegraph, Trump a declarat că este „foarte dezamăgit” de decizia inițială a lui Keir Starmer de a bloca accesul SUA la instalațiile militare britanice, conform Ziare.com. Președintele american a subliniat că refuzul premierului laburist reprezintă ceva ce „probabil nu s-a mai întâmplat niciodată între țările noastre”.
Marea Britanie a refuzat inițial să autorizeze Statele Unite să întreprindă lovituri aeriene pornind de la bazele sale, invocând preocupări legate de dreptul internațional. Totuși, duminică seara, Starmer a anunțat că acceptă solicitarea de folosire a bazelor pentru „lovituri defensive” împotriva unor ținte iraniene, inclusiv baza strategică Diego Garcia din arhipelagul Chagos.
Criticile președintelui Trump asupra liderului britanic.
Trump a criticat timpul îndelungat necesar pentru ca premierul britanic să își schimbe poziția. „I-a luat prea mult timp lui Starmer până să se răzgândească. Se pare că era îngrijorat de legalitate”, a declarat președintele american pentru Daily Telegraph.
Disputa privind baza Diego Garcia l-a determinat pe Trump să își retragă sprijinul pentru controversatul acord Chagos al premierului de a preda proprietatea teritoriului din Oceanul Indian către Mauritius, în schimbul închirierii bazei militare. „Dintr-o dată Mauritius revendică proprietatea. Ar fi trebuit să lupte pentru ea și să o dețină. Am fost foarte dezamăgiți de Keir”, a afirmat Trump pentru publicația britanică.
🗞️ Citește și Acestea
Președintele american a subliniat importanța strategică a bazei Diego Garcia, situată în Oceanul Indian, care oferă o poziție crucială pentru operațiunile militare în Orientul Mijlociu. Refuzul inițial de a permite SUA utilizarea acestei instalații a fost interpretat de Washington ca o lipsă de solidaritate în fața unei amenințări regionale majore.
Evoluția poziției Marii Britanii.
Keir Starmer s-a confruntat cu presiuni crescânde din partea liderilor opoziției de a susține pe deplin acțiunea lui Trump împotriva Iranului, mai ales după atacul cu drone asupra aerodromului Royal Air Force din Cipru. Duminică seara, o dronă iraniană a lovit baza RAF Akrotiri din Cipru, provocând daune minime dar amplificând tensiunile, potrivit Adevărul.
În declarația sa de duminică, Starmer a explicat că decizia de a permite folosirea bazelor britanice a fost luată strict în scopuri defensive. „Singura modalitate de a opri amenințarea este distrugerea rachetelor la sursă, în depozitele în care sunt stocate, sau a lansatoarelor utilizate pentru a le lansa”, a afirmat premierul britanic.
Liderul laburist a insistat că Marea Britanie nu s-a implicat în atacurile inițiale conduse de SUA și Israel asupra Iranului și nu va participa la acțiuni ofensive în afara cadrului apărării colective. „Am învățat lecțiile trecutului și vom acționa doar pentru a ne apăra pe noi și aliații noștri”, a adăugat Starmer.
Luni după-amiază, o a doua „amenințare de securitate” a fost declarată la baza aeriană britanică de la Akrotiri, în timp ce satul Akrotiri a fost evacuat. Un mesaj trimis angajaților bazei avertiza cu privire la o „amenințare de securitate în desfășurare” și îi îndemna să se întoarcă acasă și să rămână în interior până la noi instrucțiuni, conform BBC.
Tensiuni în relația specială transatlantică.
Schimbul de replici dintre Trump și Starmer evidențiază tensiunile crescânde în relația anglo-americană, tradițional considerată una dintre cele mai strânse alianțe din lume. Diferențele de abordare privind dreptul internațional și intervenția militară au scos la iveală divergențe fundamentale între cele două administrații.
Guvernul laburist de la Londra a adoptat o poziție mai prudentă, insistând pe respectarea cadrului juridic internațional și pe limitarea implicării militare la operațiuni strict defensive. În contrast, administrația Trump a promovat o abordare mai agresivă, considerând că atacurile preventive asupra capabilităților militare iraniene sunt necesare pentru securitatea regională.
Premierul britanic a declarat luni că guvernul său nu crede în „schimbarea de regim din aer” și a subliniat că Marea Britanie nu va participa la operațiuni ofensive alături de SUA și Israel decât dacă există „un plan bine gândit” cu un obiectiv realizabil, conform The Hill.
Implicații pentru alianța NATO și securitatea europeană.
Ezitarea Marii Britanii de a susține imediat operațiunile americane reflectă îngrijorările mai largi ale țărilor europene privind escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu. Franța și Germania au adoptat, de asemenea, poziții prudente, susținând doar acțiuni defensive pentru protejarea aliaților din Golf.
Declarația comună a Franței, Germaniei și Marii Britanii pledează pentru măsuri „defensive necesare și proporționale pentru a distruge capacitatea Iranului de a lansa rachete și drone de la sursă”. Această formulare sugerează o abordare europeană coordonată, distinctă de strategia mai agresivă promovată de Washington.
Atacurile iraniene asupra bazei RAF Akrotiri au demonstrat că și instalațiile europene pot deveni ținte ale represaliilor Teheranului. Două drone au fost lansate în direcția bazei, dintre care una a lovit o pistă de aterizare, potrivit autorităților cipriote. Incidentul a forțat Londra să reconsidere rapid poziția sa inițială de neutralitate.
Presiuni interne și externe asupra guvernului britanic.
Keir Starmer se confruntă cu presiuni din mai multe direcții. În interior, liderii opoziției conservatoare îl critică pentru ezitare și lipsa de solidaritate cu aliatul american tradițional. În același timp, membrii stângii Partidului Laburist solicită distanțare față de politica militară agresivă a lui Trump și apropiere de partenerii europeni.
Situația devine și mai complicată în contextul negocierilor Brexit și al încercărilor guvernului britanic de a construi relații mai strânse cu Uniunea Europeană. O aliniere prea strânsă cu politica militară americană ar putea complica aceste eforturi, în timp ce distanțarea față de Washington riscă să slăbească alianța strategică anglo-americană.
Presa britanică a relatat că 15 aeronave americane au părăsit bazele spaniole Rota și Morón după ce Spania a refuzat similar să permită utilizarea bazelor sale pentru atacuri asupra Iranului. Cel puțin șapte dintre acestea au aterizat la baza aeriană Ramstein din Germania, demonstrând fragmentarea sprijinului european pentru operațiunile americane.
Conflictul dintre Trump și Starmer subliniază provocările cu care se confruntă alianța occidentală în contextul unei lumi multipolara în care interesele naționale și principiile juridice internaționale intră în conflict cu imperativele de securitate regională. Rezolvarea acestor tensiuni va fi crucială pentru menținerea coeziunii NATO și a capacității de răspuns colectiv la amenințări viitoare.
