Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Evaluările preliminare ale anchetei indică, pentru moment, ipoteza ca drona din Portul Constanța, explodată pe 5 iunie, să fi fost preluată de Federația Rusă, a transmis Administrația Prezidențială, potrivit Antena 3 CNN. Este o ipoteză, nu o concluzie a anchetei.
Ce spune, de fapt, Administrația Prezidențială
Răspunsul a fost transmis Antena 3 CNN și jurnaliștilor emisiunii „România, te iubesc!” de la Pro TV, potrivit Adevărul. Instituția precizează că fenomenul a fost identificat și de alte state aliate, în special de țările baltice.
Explozia a fost rezultatul unui mecanism automat de autodistrugere, aspect confirmat de partea ucraineană. Cele patru drone erau programate să se autodistrugă începând cu ora 10:26, iar cea din Dana 78 a explodat la 10:27, după ce zona fusese evacuată complet. Alte trei explozii au fost confirmate ulterior în larg, fără victime sau pagube.
Ancheta privind drona din Portul Constanța era în desfășurare la 28 septembrie, pentru că investigațiile au scos la iveală elemente care cer mai mult timp decât estimarea inițială. Administrația subliniază că orice concluzie tehnică sau juridică privind cauzele și răspunderile va putea fi stabilită doar de autoritățile competente, după finalizarea anchetei.
🗞️ Citește și Acestea
Textul oficial vorbește despre o ipoteză a evaluărilor preliminare. Titlurile mai categorice ale unor publicații depășesc ce spune răspunsul instituției.
Ce ar schimba ipoteza preluării controlului
Dacă ipoteza s-ar confirma, răspunderea pentru explozie nu ar mai aparține doar operatorului ucrainean, ci ar include un actor terț. Administrația Prezidențială nu trage o asemenea concluzie și spune că determinarea răspunderii aparține autorităților abilitate.
Materialul Pro TV care a declanșat răspunsul formulează întrebarea dacă incidentul ar putea fi primul atac al Rusiei împotriva unui stat NATO. Răspunsul oficial nu folosește o asemenea calificare.
Ce au explicat Kievul și Ministerul Apărării
Kievul a transmis, la o lună de la incident, că forțele ucrainene au pierdut comunicațiile cu patru drone navale de tip Sargan-3000 în apropiere de Sevastopol, la circa 250 de kilometri de litoralul românesc, și că nu au mai putut anula comanda de autodistrugere. Partea română a fost avertizată abia la ora 09:54 în ziua incidentului.
Ministrul Apărării, Radu Miruță, a cerut ca dronele care intră în apele teritoriale românești fără legătură cu operatorul să se autodetoneze autonom, în afara zonelor de interes ale României. Explicațiile ucrainene descriu o pierdere a comunicațiilor, nu neapărat o preluare a controlului de către un terț. Ipoteza formulată de Administrația Prezidențială pe 28 septembrie merge mai departe, dar rămâne nedovedită public.
Patru luni fără explicații despre drona din Portul Constanța
Drona a intrat noaptea în port, nedetectată, și a ajuns la câțiva metri de un petrolier, arată o anchetă a emisiunii „România, te iubesc!” de la Pro TV. Patru luni mai târziu, autoritățile nu au explicat public cum a fost posibil.
Potrivit aceleiași anchete, drona era un model Sargan 3000, capabil să transporte până la 500 de kilograme de explozibil, iar deflagrația a distrus o parte din dana Agenției Române de Salvare a Vieții pe Mare.
Administrația Prezidențială afirmă că instituțiile române au acționat prompt, conform protocoalelor existente, dar că ancheta a evidențiat nevoia unor măsuri suplimentare. Nu detaliază aceste măsuri în răspunsul citat. În același răspuns, instituția a refuzat să precizeze ce ajutor pentru contracararea dronelor au oferit șase state aliate, invocând securitatea națională.
La 28 septembrie, singurul element confirmat de ambele părți este autodistrugerea automată a dronei din Portul Constanța. Controlul rusesc rămâne o ipoteză într-o anchetă care, la patru luni de la explozie, nu oferise un răspuns public la întrebarea cum a ajuns o dronă încărcată cu explozibil la câțiva metri de un petrolier.
