Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Ungaria a reușit să evite oprirea completă a centralei nucleare de la Paks, după ce pragul de fund construit de urgență pe Dunăre a ridicat nivelul apei cu 15-20 de centimetri, potrivit HotNews.ro. Premierul Péter Magyar anunță că repornirea turbinelor oprite va începe duminică, iar centrala ar putea funcționa din nou la capacitate maximă până la finalul săptămânii viitoare.
Pragul de fund a ridicat deja nivelul apei
Autoritățile ungare au început construcția în regim de urgență a unui prag de fund între centrala Paks și localitatea Dunaszentbenedek, după ce nivelul Dunării a coborât la valori care amenințau alimentarea sistemului de răcire al reactoarelor. Structura, realizată din piatră și amplasată transversal pe fundul fluviului, nu blochează complet cursul apei, ci modifică local panta și condițiile de curgere pentru a crește nivelul în zona canalului de răcire.
Potrivit anunțului premierului Magyar, lucrarea parțial finalizată produce deja o creștere de 15-20 de centimetri, deși estimările inițiale indicau o ridicare a nivelului de până la un metru odată ce pragul va fi complet finalizat, conform Mediafax.ro.
„O muncă uriașă, un rezultat uriaș!”, a transmis Péter Magyar, într-o înregistrare video publicată pe Facebook, precizând că pragul de fund a ridicat deja nivelul apei cu 15-20 de centimetri.
🗞️ Citește și Acestea
De la 10% din capacitate la revenire graduală
Centrala Paks dispune de patru unități nucleare și opt turbine, cu o putere totală de aproximativ 2.000 MW, și asigură în mod normal aproape jumătate din electricitatea produsă în Ungaria. La începutul lunii august, nivelul istoric de scăzut al Dunării a forțat oprirea succesivă a mai multor turbine, iar la momentul critic centrala producea doar aproximativ 240 MW, adică sub 10% din capacitatea normală.
Pe 1 august, operatorul MVM Paksi Atomerőmű a anunțat oficial oprirea ultimei turbine rămase în funcțiune, din cauza agravării secetei. În zilele următoare, o ușoară creștere a nivelului fluviului a permis repornirea unei turbine, însă prognozele indicau atunci o nouă scădere, iar riscul unei opriri complete, o premieră în cei 44 de ani de funcționare a centralei, rămânea deschis.
Calendarul anunțat de Péter Magyar
Potrivit calendarului prezentat de premierul ungar, reconectarea celorlalte turbine oprite ar urma să înceapă duminică, 23 august, iar revenirea la capacitatea integrală este estimată pentru vinerea următoare. Operatorul centralei nu publicase, la momentul redactării acestui articol, o confirmare tehnică separată a tuturor termenelor prezentate de șeful Guvernului de la Budapesta.
Pe lângă pragul de fund, autoritățile ungare au pregătit și scufundarea controlată a două barje de aproximativ 80 de metri lungime, folosite ca soluție temporară pentru a ridica suplimentar nivelul apei în zona pompelor de răcire, în timp ce pragul permanent era finalizat.
Operațiune susținută de armată și de administrația apelor
Pentru construirea pragului, guvernul ungar a mobilizat aproximativ 100 de soldați și a ordonat achiziția a circa 150.000 de metri cubi de piatră, potrivit unor estimări citate de presa maghiară. Lucrările s-au desfășurat non-stop, cu implicarea specialiștilor în hidrologie, a companiilor energetice și a structurilor de apărare.
Operațiunea a fost descrisă drept o cursă contra cronometru: scopul imediat a fost menținerea în funcțiune a ultimelor două turbine active, iar obiectivul final, restabilirea nivelului necesar pentru revenirea centralei la puterea nominală de 2.000 MW.
România rămâne, deocamdată, fără energie nucleară
Anunțul de la Budapesta vine în timp ce România se confruntă cu aceeași criză provocată de nivelul scăzut al Dunării. Unitatea 1 de la Cernavodă a fost oprită controlat pe 28 iulie, iar Unitatea 2 a fost oprită pe 13 august, după atingerea pragului critic pentru alimentarea cu apă de răcire. Cele două reactoare asigurau împreună aproximativ 1.400 MW.
România a rămas astfel temporar fără producție de energie nucleară, fiind nevoită să acopere deficitul prin centrale pe cărbune și gaze, surse regenerabile și importuri care POT ajunge la 2.300 MW în orele de vârf. Revenirea Paks la capacitate maximă ar putea reduce nevoia Ungariei de energie din import, însă efectul asupra prețurilor regionale va depinde de ritmul real al repornirii turbinelor și de evoluția ulterioară a nivelului Dunării, aflat în continuare sub presiunea secetei prelungite din această vară.
