Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Datoria publică mondială se apropie de pragul de 100% din PIB, iar șefa Fondului Monetar Internațional cere guvernelor îndatorate să-și disciplineze cheltuielile. Kristalina Georgieva a spus, într-o intervenție relatată de Euronews, că statele nu se mai POT baza pe bani ieftini și pe o creștere economică suficientă pentru a ține datoriile sub control.
Mesajul a fost transmis la Singapore, înaintea reuniunilor anuale ale FMI și ale Băncii Mondiale de la Bangkok. La acestea urmează să fie prezentate noile prognoze privind economia globală.
Cifrele care stau în spatele avertismentului
Datoria publică mondială se îndreaptă spre nivelurile atinse după cel de-al Doilea Război Mondial. Potrivit relatărilor, ea ar putea depăși 100% din PIB înainte de 2030.
Costul împrumuturilor crește deja. Randamentele obligațiunilor guvernamentale pe zece ani au ajuns, în SUA, Germania și Japonia, la cele mai ridicate niveluri din 2007, 2009 și, respectiv, 1996.
🗞️ Citește și Acestea
Georgieva a indicat economiile dezvoltate drept cei mai mari vinovați. Ea a spus că în statele avansate cu datorii mari nu se văd măsuri decisive și că „spațiul fiscal are nevoie urgentă de realimentare”.
Un avertisment similar a fost făcut și anterior. O proiecție anterioară a FMI, relatată de Digi24, indica un raport datorie/PIB de 100% până în 2029, cel mai ridicat din 1948.
Politica monetară: ce cere FMI băncilor centrale
Șefa FMI a descris ca „extrem de adecvate” creșterile recente de dobânzi făcute de Rezerva Federală a SUA, Banca Centrală Europeană și Banca Japoniei. A adăugat că multe țări ar putea avea nevoie de o orientare prudentă, dar mai restrictivă, a politicii monetare.
Cererea ei merge în aceeași direcție cu cea adresată guvernelor. Băncile centrale ar trebui să țină inflația sub control, iar bugetele să nu mai împingă datoria în sus.
Economia globală este trasă simultan în direcții opuse, a explicat Georgieva, potrivit Știri pe Surse:
– Șocul negativ al ofertei de energie, provocat de războiul din Iran, ține petrolul în jurul a 100 de dolari pe baril.
– FMI estima în iulie un preț de 89 de dolari pe baril pentru acest an.
– Cererea alimentată de inteligența artificială împinge economia în sens invers.
Efectul combinat este, în cuvintele ei, extrem de inegal la nivel mondial. Georgieva a avertizat că prețurile mari la energie ar putea persista o perioadă chiar dacă războiul s-ar încheia curând.
Prognozele publicate în iulie vorbeau despre o creștere mondială de 3% în 2026 și de 3,4% în 2027. Acele cifre vor fi reevaluate la Bangkok, cu petrolul peste ipoteza de atunci.
Inteligența artificială, oportunitate și risc
Șefa FMI vede în inteligența artificială un factor care va decide soarta relativă a țărilor în economia mondială. Pentru ea, tehnologia este un fapt împlinit: „Fie că o iubim, o urâm sau ne temem de ea, IA este aici”.
Estimările FMI arată că folosirea corectă a IA ar putea adăuga până la jumătate de punct procentual anual la creșterea globală. Pe un deceniu, ar fi echivalentul adăugării unei economii de dimensiunea ASEAN la economia lumii.
Riscul este însă simetric. Georgieva spune că boom-ul IA are un caracter inflaționist și că, raportate la dimensiunea economiei, investițiile ar putea depăși valurile anterioare de infrastructură, de la căi ferate la telecomunicații.
Dacă așteptările investitorilor nu se confirmă, consecința ar putea fi un „șoc de amploare”. Ea a mai menționat pierderea locurilor de muncă și atacurile cibernetice.
Ce înseamnă mesajul pentru guverne
Pentru statele cu datorii mari, avertismentul FMI se traduce în trei sarcini concrete: planuri credibile de consolidare fiscală pe termen mediu, cheltuieli disciplinate și o politică monetară prudentă. Georgieva spune explicit că doar o creștere mai mare nu mai ajunge pentru a rezolva problemele fiscale.
Guvernele care amână aceste decizii plătesc deja mai mult pentru împrumuturi, iar scumpirea creditului se vede în randamentele obligațiunilor. Dacă energia rămâne scumpă și dobânzile nu coboară, datoria publică mondială va continua să coste tot mai mult, iar presiunea va cădea mai ales pe statele cu deficite mari.
