Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Legea anti-SLAPP a fost promulgată de președintele Nicușor Dan, potrivit B1 TV, și introduce în România mecanisme de apărare împotriva proceselor folosite pentru intimidare. Proiectul a fost pregătit de Ministerul Justiției pentru a transpune Directiva (UE) 2024/1069, potrivit Informat, și vizează jurnaliștii, instituțiile media, activiștii și apărătorii drepturilor omului.
Textul promulgat poartă denumirea oficială de Lege privind protecția împotriva cererilor vădit neîntemeiate sau a procedurilor judiciare abuzive îndreptate împotriva persoanelor implicate în acțiuni de mobilizare publică (PL-x 58/2026), relatează Știri pe Surse.
Ce este un proces SLAPP
SLAPP vine de la „Strategic Lawsuits Against Public Participation”, adică acțiuni în justiție strategice împotriva participării publice. Sunt procese pornite nu pentru a câștiga, ci pentru a descuraja, a epuiza financiar sau a reduce la tăcere pe cineva care vorbește despre o chestiune de interes public.
Directiva europeană a fost adoptată pe fondul acestor practici împotriva jurnaliștilor, organizațiilor societății civile și altor persoane din dezbaterea publică.
🗞️ Citește și Acestea
Cine este protejat
Legea se adresează persoanelor fizice sau juridice implicate în acțiuni de mobilizare publică în chestiuni de interes public. Printre ele se află jurnaliștii de investigație, organizațiile media și apărătorii drepturilor omului.
Scopul declarat este protejarea libertății de exprimare și de informare, a libertății de asociere și a libertății de întrunire pașnică.
Ce mecanisme prevede
Potrivit Știri pe Surse, legea anti-SLAPP introduce mai multe instrumente procedurale:
– respingerea rapidă a cererilor vădit neîntemeiate;
– posibilitatea de a cere reclamantului o cauțiune pentru cheltuielile estimate ale procesului și eventualele prejudicii;
– despăgubiri pentru persoana vizată de un proces abuziv;
– sancțiuni pentru cei care folosesc procedurile judiciare în mod abuziv.
Informat descrie aceleași direcții: cauțiune din partea reclamantului, respingere rapidă a acțiunilor neîntemeiate, despăgubiri și sancțiuni. Autoritățile se așteptau ca regulile să reducă litigiile fără temei și să ușureze presiunea pe instanțe.
România a extins unele garanții și asupra litigiilor interne, nu doar asupra cauzelor civile cu implicații transfrontaliere, mai arată Știri pe Surse.
Ce nu înseamnă legea
Legea anti-SLAPP nu oferă imunitate jurnaliștilor sau activiștilor. Ei pot fi în continuare chemați în judecată, iar orice persoană își păstrează dreptul de a se adresa instanței dacă i-au fost încălcate drepturile.
Mecanismele se aplică doar când acțiunea este vădit neîntemeiată sau când procedura este folosită abuziv împotriva unei persoane pentru implicarea ei într-o chestiune de interes public.
O acțiune întemeiată rămâne posibilă. Diferența o face instanța, care evaluează dacă acțiunea este vădit neîntemeiată sau abuzivă, iar decizia ei poate fi atacată prin căile legale.
Parcursul în Parlament
Proiectul a fost înregistrat la Camera Deputaților în 2026, iar ulterior a ajuns la Senat, cameră decizională. Senatul l-a adoptat cu 74 de voturi „pentru”, trei „împotrivă” și 29 de abțineri, potrivit Știri pe Surse.
În faza dezbaterilor din Camera Deputaților, Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România a cerut schimbări. Într-o poziție publicată de Capital, organizația a insistat că „Directiva impune rezultate concrete, nu simple posibilități teoretice”.
UZPR a cerut ca măsurile opționale, precum cauțiunea și sancțiunile împotriva reclamanților abuzivi, să devină obligatorii. A mai cerut extinderea protecției la presiuni penale, administrative și disciplinare, plus sprijin financiar real pentru victime, inclusiv acces la asistență juridică publică.
Din sursele consultate nu reiese dacă textul final a preluat aceste amendamente. În sursele citate nu apare o analiză care să compare versiunea promulgată cu propunerile UZPR.
Ce schimbă legea pentru presă
Pentru presă, efectul practic depinde de aplicarea legii de către instanțe: respingerea rapidă a unui proces fără temei scutește redacțiile de ani de litigii, iar cauțiunea poate descuraja reclamanții care folosesc procesul doar ca presiune.
Cât timp aceste instrumente rămân la aprecierea judecătorului, protecția va varia de la un dosar la altul. Aceasta este chiar obiecția formulată de UZPR în Camera Deputaților. Pentru un jurnalist sau un activist, concluzia practică este simplă: legea îi dă instrumente de apărare, dar nu îi garantează câștigul fiecărui proces.
