Curtea de Apel București a motivat arestarea lui Călin Georgescu prin riscul concret ca fostul candidat la prezidențiale să se sustragă anchetei, invocând discuții despre o locuință în Italia și despre azil politic, potrivit Euronews România.
Soluția a schimbat decizia Tribunalului București, care îl plasase inițial sub control judiciar. Măsura a fost luată în complet de divergență, cu doi judecători în majoritate și o opinie separată.
Casa securizată din Italia și cererea de azil politic
Majoritatea completului a reținut că Georgescu i-ar fi cerut lui Ionel Rusen să găsească în Italia un imobil securizat, aflat „sub incidența legii italiene”, relatează Mediafax. În alte conversații, din 2025, el ar fi cerut demersuri pentru azil politic, pentru el și pentru oamenii care îl sprijină.
Potrivit motivării, în discuții ar fi apărut și un fost procuror din Italia, descris drept un prieten foarte bun, care ar fi putut ajuta cu procedura. Judecătorii spun că au în față probe, nu simple indicii, privind pregătiri pentru părăsirea României.
Apărarea a susținut că unele dintre aceste discuții datează din 2025. Cei doi judecători din majoritate au considerat că asta nu înlătură riscul, deoarece la acel moment dosarul se afla încă în faza urmăririi penale cu privire la faptă.
🗞️ Citește și Acestea
Echipamente de bruiaj și documente cu aparență diplomatică
La percheziții, anchetatorii au găsit în autoturismul folosit de Georgescu echipamente de bruiaj. Au fost descoperite și un document cu mențiunea „Diplomatic Passport”, emis pe numele lui, și un „Diplomatic Id”, cu valabilitate până în 2030, în care figura ca „Senator”.
Motivarea citează reacția Ambasadei Ordinului Suveran Militar de Malta în România: Georgescu nu este membru al Ordinului, iar instituția nu a emis un asemenea document. Apărarea a explicat că documentul i-ar fi fost trimis de o cunoștință din Italia drept semn de apreciere, iar majoritatea a văzut în această explicație o încercare de minimizare.
Legătura cu Massimiliano Arena și transferul de 118.000 de lei
Georgescu a susținut în instanță că nu îl cunoaște pe italianul Massimiliano Arena, prezentat în dosar drept reprezentant al Wealth Bank. Majoritatea completului arată însă că există conversații WhatsApp, capturi de ecran și un e-mail din 2022 din care ar rezulta apeluri în conferință cu Arena și cu Răzvan-Liviu Leu, omul de afaceri care reclamă prejudiciul.
Din aceste probe, judecătorii trag concluzia că Georgescu era „implicat activ în pretinsul mecanism infracțional”, potrivit Știripesurse. Dosarul are în centru o finanțare de șase milioane de euro, pentru care societatea Real Concrete Land SRL a transferat în total 1,1 milioane de euro cu titlu de garanție, la sfârșitul lui 2021 și începutul lui 2022. Finanțarea nu s-ar fi concretizat, iar garanția nu ar fi fost restituită integral.
Un element pe care procurorii trebuie să îl clarifice privește un transfer de 118.000 de lei, făcut în 2023 către Leu de socrul lui Georgescu, în aceeași zi în care Leu îi trimisese datele contului. Leu a declarat că suma a reprezentat un ajutor oferit de Georgescu. Curtea nu stabilește natura transferului, ci cere explicații în anchetă.
Opinia separată a judecătoarei Cristina Grecu
Judecătoarea Cristina Grecu a considerat că probele nu justificau arestarea, ci menținerea controlului judiciar. În opinia ei, intenția de a cumpăra o locuință în Italia și existența echipamentelor de bruiaj nu demonstrează, în sine, un risc concret de sustragere.
Ea a remarcat că anchetatorii știau încă din 2025 despre discuțiile privind locuința din Italia. Dacă riscul ar fi fost imediat, a argumentat Grecu, ar fi trebuit să existe o intervenție atunci, nu după aproximativ un an și patru luni. Opinia separată mai constată neconcordanțe între declarațiile succesive ale persoanei vătămate și arată că implicarea lui Georgescu a fost menționată explicit abia în plângerea penală din 2024.
După decizia de arestare, avocatul Mircea Sinescu a criticat soluția, spunând, potrivit Ziarul Profit, că „hârtia suportă orice”.
Motivarea nu închide dosarul, ci arată unde se împarte instanța: majoritatea citește discuțiile despre Italia, azil și documentele cu aparență diplomatică ca pregătiri de sustragere, iar judecătoarea Grecu spune că aceleași elemente, luate separat, nu dovedesc o intenție concretă de fugă. Georgescu beneficiază de prezumția de nevinovăție, iar arestul preventiv este o măsură procesuală, nu o constatare a vinovăției.
