Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, a anunțat că datoria publică a României a ajuns la 60,1% din PIB la finalul primului trimestru din 2026, prag care activează restricții suplimentare asupra cheltuielilor bugetare, potrivit Digi24. Constrângerea afectează direct și negocierile pentru noua lege a salarizării, aflată în această perioadă pe agenda Guvernului.
Nazare: „Disciplina fiscal-bugetară este o obligație, nu o opțiune”
Ministrul a prezentat, miercuri, în ședința de Guvern, o informare privind implicațiile Legii responsabilității fiscal-bugetare, după ce datele Eurostat publicate pe 21 iulie au confirmat depășirea pragului de 60% din PIB. „Disciplina fiscal-bugetară este o obligație, nu o opțiune”, a transmis Nazare, potrivit Adevărul.
Potrivit ministrului, Legea responsabilității fiscal-bugetare instituie un mecanism gradual de intervenție atunci când datoria publică depășește pragurile de 45%, 50%, 55% și, respectiv, 60% din PIB. Odată activat pragul de 60%, Guvernul nu mai poate aproba măsuri care majorează cheltuielile totale de personal sau cheltuielile totale cu asistența socială.
Ce înseamnă concret restricția pentru noua lege a salarizării
Nazare a explicat că această limitare trebuie luată în calcul inclusiv la definitivarea noii legi a salarizării, aflată în negocieri între Guvern, partenerii sociali și Comisia Europeană, în contextul jalonului PNRR care trebuie îndeplinit până la 31 august. „România are o limită foarte clară pentru noi angajamente bugetare”, a declarat ministrul, potrivit Mediafax.
🗞️ Citește și Acestea
Orice inițiativă cu impact bugetar trebuie, potrivit ministrului, fundamentată și calibrată în limitele cadrului fiscal-bugetar în vigoare și ale plafoanelor de cheltuieli stabilite prin Strategia fiscal-bugetară, cu evaluarea atât a impactului imediat, cât și a riscurilor pe termen mediu. Eventualele priorități sau realocări bugetare trebuie realizate în interiorul anvelopelor deja aprobate, fără presiuni suplimentare asupra deficitului.
Datoria publică ar putea urca la 63,9% din PIB în 2028
Estimările Ministerului Finanțelor indică o creștere graduală a datoriei publice, până la 61,8% din PIB în 2026, 63,3% în 2027 și 63,9% în 2028, înainte de o eventuală intrare pe o traiectorie descendentă, condiționată de menținerea reducerii deficitului bugetar.
Pentru 2026, deficitul calculat după metodologia ESA este estimat la 6% din PIB, în scădere față de 7,9% în 2025 și de recordul de 9,3% înregistrat în 2024. Potrivit datelor prezentate de ministru, deficitul cash s-a redus în primul semestru din 2026 la aproximativ 42 de miliarde de lei, față de 70 de miliarde de lei în aceeași perioadă a anului trecut.
Avertisment privind ratingul de țară și promisiunile bugetare
Alexandru Nazare a atras atenția că România a trecut „la limită” testele recente ale agențiilor internaționale de rating, ceea ce impune, în opinia sa, prudență suplimentară în orice decizie cu impact bugetar. Ministrul a subliniat că protejarea calificativului de investiții a fost unul dintre obiectivele dialogului tehnic purtat în ultimele luni cu agențiile de rating, în coordonare cu Banca Națională a României.
România se află, în același timp, în procedură de deficit excesiv, iar planul de consolidare fiscală convenit cu Comisia Europeană stabilește limite pentru ritmul de creștere a cheltuielilor publice. Discuțiile cu Bruxelles-ul pe tema legii salarizării au generat deja tensiuni, Comisia Europeană semnalând, potrivit unor surse politice, nemulțumiri legate de impactul bugetar prea mare al formei actuale a proiectului.
Ministrul a conchis că țara nu își permite promisiuni bugetare fără acoperire, avertizând că o derogare de la regulile fiscal-bugetare ar putea afecta credibilitatea și stabilitatea financiară a României, într-o perioadă pe care a descris-o drept volatilă din punct de vedere economic.
