Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Conflictul Guvern-ÎCCJ privind salariile restante ale magistraților a trecut printr-un filtru constituțional, iar Curtea Constituțională a stabilit că sesizarea premierului interimar Ilie Bolojan este inadmisibilă. Executivul se adresase CCR după ce Înalta Curte de Casație și Justiție a dat Guvernul în judecată, potrivit Digi24, pentru neplata drepturilor câștigate de magistrați în instanță.
Pe scurt, ce spune comunicatul CCR:
– decizia a fost luată cu majoritate de voturi;
– cererea nu intră în sfera conflictului juridic de natură constituțională;
– decizia este definitivă și general obligatorie.
Ce a hotărât CCR și de ce
Judecătorii CCR au arătat, într-un comunicat citat de Știri pe Surse, că atribuția din art. 146 lit. e) din Constituție nu poate fi folosită ca o cale de atac împotriva hotărârilor judecătorești. În formularea Curții, ea „nu poate transforma Curtea Constituțională într-o instanță de control judiciar”.
Practic, CCR a tratat disputa ca pe o contestație la o sentință, nu ca pe o problemă de separare a puterilor. Curtea a observat că motivele din sesizare țin de activitatea instanței: soluționarea cererii de recuzare, ritmul judecății, calificarea cauzei ca urgentă, termenul de executare, penalitățile și interpretarea normelor aplicabile. Toate vizează, în realitate, legalitatea și temeinicia hotărârii, iar acestea pot fi valorificate doar prin căile de atac prevăzute de lege.
CCR a mai reținut că nu are competența de a cenzura sau reforma hotărâri judecătorești, invocând jurisprudența sa, inclusiv Decizia nr. 988 din 2008. Motivarea completă va fi publicată în Monitorul Oficial, Partea I, ca parte a deciziei.
De unde a pornit conflictul Guvern-ÎCCJ
Miza procesului depinde de sursă: aproximativ 5 miliarde de lei, potrivit Observator, iar premierul interimar vorbea de 4,8 miliarde. Sumele provin din majorări salariale de 25% pentru magistrați, stabilite retroactiv prin hotărâri judecătorești, cu efect din 2018.
Curtea de Apel București a admis acțiunea ÎCCJ și a obligat Guvernul și Ministerul Finanțelor să plătească restanțele, inclusiv prin rectificare bugetară. Prima instanță a stabilit penalități de 1% pe zi, adică 48 de milioane de lei pe zi, potrivit declarațiilor premierului interimar. Penalitățile se adaugă amenzilor stabilite pentru Guvern și Ministerul Finanțelor.
Premierul a mai spus că nu este normal ca o instanță să-și majoreze salariile și, în același timp, să decidă sentințele, ceea ce ar putea crea un precedent pentru toate instituțiile. Guvernul a mers la CCR cu argumentul că instanța „s-a substituit puterii executive și legislative în materie bugetară”, a explicat Bolojan, potrivit TVR Info. Reprezentanții Înaltei Curți au răspuns, în ședința CCR, că nu este pentru prima dată când o instanță obligă o instituție publică să plătească drepturi salariale restante.
Ce nu rezolvă decizia CCR
Decizia Curții nu se pronunță asupra sumelor datorate și nu spune dacă Guvernul trebuie sau nu să plătească. Ea privește doar competența CCR de a judeca conflictul Guvern-ÎCCJ.
Procesul propriu-zis se află, potrivit Observator, în faza de recurs la ÎCCJ. Pronunțarea fusese amânată de mai multe ori, iar Guvernul ceruse și sesizarea Curții de Justiție a Uniunii Europene cu o întrebare preliminară, cu suspendarea procesului până la răspuns. În relatările consultate nu apare o decizie finală în dosar.
Reacțiile oficiale
La momentul sesizării, ÎCCJ acuzase Guvernul de „presiuni fără precedent”, iar Parchetul General transmisese solidaritate instituțională cu Înalta Curte și susținuse apărarea independenței autorității judecătorești, ca valoare fundamentală a statului de drept. Poziția Executivului, în schimb, a rămas aceea exprimată de premierul interimar: separarea clară între puterea judecătorească și gestiunea banilor publici. Pentru decizia CCR, în sursele citate nu apare o reacție oficială a Guvernului sau a ÎCCJ.
Potrivit CCR, obiecțiile Guvernului privind modul în care a judecat instanța pot fi valorificate numai prin căile de atac. Concret, rămân recursul aflat pe rolul ÎCCJ și cererea de suspendare pe baza întrebării către CJUE, singurele două căi prin care miza de miliarde de lei mai poate fi tranșată.






















