Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Ambasadoarea Statelor Unite în Grecia, Kimberly Guilfoyle, ar fi sugerat, în timpul unei cine desfășurate în martie la Atena, o presupusă implicare americană în căderea Guvernului Bolojan, potrivit unei relatări publicate de The Wall Street Journal. Diplomata, fostă logodnică a lui Donald Trump Jr., ar fi spus că un scenariu similar s-ar putea produce și în Grecia.
Ce s-a întâmplat la cina din Atena
Potrivit relatării WSJ, în timpul evenimentului, Guilfoyle ar fi avut un schimb tensionat de replici cu ministrul grec al Energiei, Stavros Papastavrou. În contextul discuției despre situația politică din România și perspectiva căderii Guvernului Bolojan, ambasadoarea ar fi afirmat: „Putem face asta oricărei țări dorim. Putem face asta și aici”. Papastavrou ar fi replicat că Statele Unite nu pot schimba Guvernul Greciei, ales de cetățeni. Avocatul lui Guilfoyle a contestat descrierea acestui schimb de replici.
Relatarea publicației americane leagă episodul de interesul american pentru Coridorul Vertical de Gaze, un proiect energetic regional în care Guilfoyle este una dintre principalele susținătoare, și de refuzul Guvernului Bolojan de a cumpăra gaze americane la un preț peste cel al pieței.
Reacția lui Sorin Grindeanu
Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a negat orice legătură între discuțiile cu diplomata americană și demiterea lui Ilie Bolojan. El a explicat că întâlnirile cu ambasadoarea au vizat exclusiv Coridorul Vertical de Gaze, temă regăsită și în programul de guvernare al lui Siegfried Mureșan, calificând restul acuzațiilor drept „pure fabulații”, potrivit Stiripesurse.
Un politolog citat de Adevărul a analizat, separat, tendința din spațiul public românesc de a atribui evenimente politice interne unor factori externi, în contextul dezvăluirilor privind Guilfoyle.
Un vicepremier respinge acuzațiile de ingerință
Pavel Popescu, vicepreședinte al Autorității Naționale pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM) și fost deputat PNL, a reacționat dur la persoanele care denunță o presupusă ingerință americană, susținând, într-o postare pe Facebook, că fostul Executiv condus de Ilie Bolojan a avut o atitudine antiamericană. Popescu a adăugat că, din informațiile pe care le deține despre modul de funcționare a administrației americane, Washingtonul nu ar fi provocat efectiv căderea Guvernului.
„Nu l-au dat americanii jos pe Bolojan”, a scris Popescu, care ocupă funcția de vicepreședinte ANCOM din octombrie 2023. El a mai susținut că discursul critic la adresa Statelor Unite ar putea afecta relația bilaterală, indiferent de administrația aflată la Casa Albă.
Plângeri penale pentru trădare
Episodul a generat și reacții instituționale. Deputatul USR Alexandru Dimitriu a anunțat că a depus plângeri penale pentru trădare împotriva lui Sorin Grindeanu, George Simion și fostului ministru al Energiei, Bogdan Ivan, cerând o investigație asupra unor eventuale înțelegeri cu o putere străină legate de căderea Guvernului Bolojan.
Guvernul Bolojan a fost demis prin moțiune de cenzură depusă de PSD și AUR, la aproximativ o lună după ce social-democrații au ieșit din coaliția de guvernare, în urma unei consultări interne care s-a încheiat cu un rezultat categoric în favoarea acestei decizii.
Dincolo de disputa privind gradul de implicare americană, episodul readuce în discuție interesul strategic al Washingtonului pentru Coridorul Vertical de Gaze și pentru piața energetică din regiune, un subiect pe care atât fostul Guvern Bolojan, cât și actualul premier desemnat Mureșan l-au tratat diferit în relația cu partenerii americani.
Rămâne de văzut dacă avocatul lui Guilfoyle va oferi o versiune alternativă detaliată a discuției de la Atena sau dacă ambasadoarea însăși va comenta public relatarea WSJ.






















