Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Reactoarele centralei nucleare de la Cernavodă nu vor fi repornite în septembrie, iar reluarea producției ar putea fi luată în calcul abia spre jumătatea lui octombrie, în funcție de debitul Dunării. Anunțul a fost făcut de secretarul de stat în Ministerul Energiei Cristian Bușoi, potrivit Digi24.
Prognozele pentru următoarele zece zile arată un debit insuficient atât la intrarea fluviului în țară, cât și în zona centralei. Energia care lipsește din sistem este acoperită în principal prin importuri.
De ce nu poate fi repornită centrala de la Cernavodă acum
Cele două reactoare au nevoie de un nivel minim al apei pentru pompele sistemelor de răcire. După două-trei zile cu ușoare creșteri, debitul Dunării este din nou în scădere, iar situația rămâne, în cuvintele oficialului, rezervată.
Bușoi a precizat că scăderea nu ridică probleme de securitate nucleară. Nivelul apei rămâne însă prea redus pentru o repornire în siguranță, astfel că în septembrie aceasta este exclusă.
🗞️ Citește și Acestea
Oprirea durează de la sfârșitul lui iulie. Nuclearelectrica a deconectat controlat Unitatea 1 de la Sistemul Energetic Național pe 28 iulie, pe fondul secetei severe și al nivelului fără precedent de scăzut al fluviului, potrivit Adevărul.
Importuri în locul energiei nucleare
Cele două unități au fiecare o putere instalată de aproximativ 700 MW. În lipsa lor, sistemul energetic depinde mai mult de importuri și de capacitățile pe cărbune și gaze, iar furnizorii trebuie să cumpere energia lipsă la prețul pieței.
Presiunea s-a văzut încă din vară. În august, Nuclearelectrica a primit avize de forță majoră pentru contractele de livrare, pentru că nu își mai putea onora integral obligațiile din producția proprie.
Planul pentru iarnă: Unitatea 1 ar putea funcționa mai mult
Problema devine mai serioasă odată cu sezonul rece. Unitatea 1, în funcțiune de aproape 30 de ani, ar trebui oprită pe 1 ianuarie 2027 pentru retehnologizare, un proiect de circa 32 de luni și aproximativ 4 miliarde de euro, care îi va prelungi durata de viață cu încă 30 de ani.
Vicepreședintele ANRE, Gabriel Andronache, propune ca retragerea din exploatare să fie amânată cu trei luni, pentru ca reactorul să producă energie pe durata iernii. „700 MW vor conta foarte mult în acea perioadă”, a declarat el pentru Economica.net, argumentând că iarna nu vor exista probleme cu apa.
Deocamdată este o propunere, nu o decizie. Andronache a condiționat varianta de existența unei soluții tehnice, iar Nuclearelectrica și Ministerul Energiei nu au anunțat public, până la momentul redactării, o poziție oficială.
Iarna 2026-2027, primul test real al sistemului
Studiul de adecvanță al Transelectrica indică lunile decembrie, ianuarie și februarie drept perioadele critice, la vârfurile de consum de dimineață și de seară. Iarna 2026-2027 este considerată primul test real al sistemului, iar capacitatea hidro este afectată de aceeași secetă care a oprit reactoarele.
Episodul nu este izolat. Publicația nostră a mai relatat faptul că Dunărea atinsese un minim istoric la Cernavodă, în timp ce lucrările de dragaj erau oprite fără explicații.
Calendarul este strâns: centrala de la Cernavodă ar putea reveni în sistem abia spre jumătatea lui octombrie, iar la 1 ianuarie ar urma să piardă definitiv, pentru aproape trei ani, jumătate din capacitate. Între cele două date, soarta Unității 1 depinde de o decizie care încă nu a fost luată.
