Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Majoritatea celor 17 deputați ai Grupului parlamentar al minorităților naționale nu ar fi dispuși să acorde votul de încredere Guvernului propus de premierul desemnat Siegfried Mureșan, o poziționare neobișnuită pentru un grup care în ultimele decenii a susținut frecvent formulele guvernamentale. Informația, bazată pe surse parlamentare neoficiale, nu a fost confirmată public de liderii grupului.
Ce se știe despre poziția minorităților
Potrivit Stiripesurse, motivul invocat ar fi proiectul susținut de PNL și USR privind reducerea numărului de parlamentari, spre 300 de mandate, reprezentanții minorităților temându-se că o nouă formulă de reprezentare le-ar putea afecta mandatele. UDMR ar susține, potrivit acelorași surse, o reducere mai puțin amplă a Parlamentului.
Informația vine într-un moment critic pentru premierul desemnat, care anunțase încă de la începutul negocierilor că intenționează să discute cu Grupul minorităților naționale după obținerea sprijinului formal din partea PNL, USR și UDMR. Cabinetul propus de Mureșan pornea, potrivit calendarului oficial depus la Parlament, de la 169 de voturi asigurate de cele trei partide de coaliție, sub pragul de 233 necesar pentru învestitură.
Un grup care a invocat constant „stabilitatea”
Poziționarea ar fi rară în istoria recentă a Parlamentului. Liderul de lungă durată al grupului, Varujan Pambuccian, declara în octombrie 2021, cu ocazia votului pentru Cabinetul Cioloș, că formațiunea sa a votat „în mod constant” pentru stabilitate, potrivit aceleiași surse. Atunci, minoritățile nu au avut totuși o poziție unitară, iar Cabinetul Cioloș nu a obținut învestitura.
🗞️ Citește și Acestea
Există și precedente în care grupul a refuzat explicit sprijinul unui premier desemnat. În 2009, în timpul crizei politice care a urmat căderii Guvernului Boc, reprezentanții minorităților au anunțat că nu îi acordă sprijin candidatului Lucian Croitoru, rămânând alături de propunerea rivală. Cabinetul Croitoru a fost respins ulterior în plen, cu 189 de voturi pentru și 250 împotrivă.
Precedentele Tudose și Dăncilă
Au mai existat momente în care minoritățile nu au oferit unui premier desemnat un sprijin necondiționat. În 2017, înaintea învestirii Cabinetului Tudose, Pambuccian anunțase că grupul ar putea vota neunitar, iar la vot parlamentarii minorităților au avut libertatea de a alege individual, potrivit sursei citate. O situație similară s-a repetat în ianuarie 2018, înaintea formării Guvernului Dăncilă, când Pambuccian preciza că minoritățile nu făceau parte din majoritatea parlamentară a acelei legislaturi.
Diferența față de situația actuală este că, în acele cazuri, grupul a preferat votul liber sau neutralitatea, nu o poziție majoritară explicită de refuz. Dacă informațiile despre Cabinetul Mureșan se confirmă, ar fi prima dată din 2009 încoace când majoritatea grupului s-ar orienta spre un refuz aproape unanim, nu doar spre vot împrăștiat.
De ce contează cele 17 voturi
Grupul minorităților a funcționat, în ultimele decenii, mai degrabă ca o rezervă de sprijin parlamentar pentru guvernele aflate în formare, fără a fi obligat politic să susțină automat orice Executiv. Dacă informațiile actuale se confirmă, situația transformă un bloc tradițional de stabilitate într-un obstacol suplimentar pentru premierul desemnat, exact în săptămâna în care PSD a anunțat, la rândul său, că nu susține Guvernul.
Cumulat cu poziția PSD, un refuz din partea minorităților ar reduce și mai mult marja de manevră a coaliției PNL-USR-UDMR pentru a atinge pragul de 233 de voturi în ședința comună a celor două Camere.
Nici Varujan Pambuccian și nici alți reprezentanți oficiali ai Grupului minorităților naționale nu au confirmat până acum, printr-o declarație publică proprie, poziția descrisă de sursele parlamentare citate. Rămâne de văzut dacă liderii grupului vor face publică, oficial, o poziție înainte de votul de învestitură programat pentru această săptămână.
