Senatul a adoptat, ca for decizional, proiectul de lege care abrogă mai multe prevederi din Codul administrativ referitoare la incompatibilitățile și conflictele de interese ale personalului contractual din instituțiile publice, cu 82 de voturi „pentru”, 19 „împotrivă” și 21 de abțineri, potrivit Adevărul.ro. USR a anunțat imediat că va ataca legea la Curtea Constituțională.
Ce elimină legea din Codul administrativ
Actul normativ abrogă alineatele (2)-(6) ale articolului 550 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019, care stabileau situațiile în care personalul contractual din administrația publică centrală și locală putea fi considerat în conflict de interese sau în incompatibilitate, precum și modul de sancționare a acestor abateri, potrivit Gandul.ro.
Prevederile abrogate impuneau, practic, personalului contractual aceleași interdicții de integritate aplicabile funcționarilor publici și demnitarilor. Modificarea vine la doar câteva zile după ce noile reguli intraseră în vigoare, pe 9 august, și după ce, potrivit presei, zeci de aleși locali angajați contractual la stat riscau să își piardă mandatele sau posturile.
Legea prevede totodată o clauză de tranziție: situațiile de incompatibilitate sau conflict de interese apărute în perioada dintre intrarea în vigoare a legii inițiale și adoptarea noilor modificări nu vor atrage răspundere juridică. Criticii proiectului au numit această prevedere o formă de amnistie administrativă.
USR acuză un „dublu standard” față de Legea Integrității
Votul din Senat a avut loc în aceeași zi în care camera decizională a adoptat și Legea Integrității, cu „amendamentul Fritz”, care poate duce la încetarea mandatului primarului Timișoarei. Senatorii USR au acuzat majoritatea că aplică principii diferite în funcție de interesul politic al momentului.
Senatorul USR Sorin Șipoș, liderul grupului parlamentar, a criticat dur adoptarea proiectului.
„Astăzi e o zi neagră pentru democrația din România”, a declarat Șipoș, potrivit PSNews.ro.
Șipoș a anunțat că formațiunea sa va ataca proiectul de lege la Curtea Constituțională, iar USR a precizat, ulterior, că a început strângerea semnăturilor necesare pentru sesizare.
Motivarea oficială: risc de blocaje administrative
Potrivit raportului Comisiei pentru administrație din Senat, eliminarea prevederilor a fost motivată de riscul unor disfuncționalități majore în activitatea instituțiilor publice, dacă noile interdicții ar fi rămas aplicabile fără o perioadă de tranziție. Raportul citează pierderi de personal și blocaje administrative drept principalele argumente pentru abrogare.
Liderul deputaților PSD, Ștefan Ovidiu Popa, susținuse anterior, la votul din Camera Deputaților, că modificarea corectează o eroare legislativă care ar fi putut lăsa mii de consilieri locali și județeni fără mandate, din cauza faptului că lucrează, în paralel, în instituții sau autorități publice.
Legea nu se aplică, potrivit precizărilor Agenției Naționale de Integritate, personalului din societățile de interes local sau personalului didactic din învățământ, categorii care nu intră sub incidența articolului 550 din Codul administrativ.
Legea merge la promulgare
Proiectul de lege a fost trimis președintelui Nicușor Dan pentru promulgare. Șeful statului poate semna legea sau o poate trimite Parlamentului spre reexaminare, în timp ce USR pregătește deja sesizarea la Curtea Constituțională.
Contrastul dintre cele două legi votate în aceeași zi rămâne miza reală a disputei: în timp ce Legea Integrității impune consecințe pentru un mandat aflat în desfășurare, modificarea Codului administrativ elimină retroactiv riscuri similare pentru o altă categorie de aleși și angajați ai statului.
Context: de unde a pornit „tsunami-ul” din administrația publică
Prevederile abrogate acum proveneau dintr-o modificare a Codului administrativ intrată în vigoare pe 9 august 2026, care introducea și o interdicție separată: personalul contractual aflat în „raporturi ierarhice directe” cu soțul sau cu o rudă de gradul I nu mai putea ocupa o poziție de tip șef-subaltern în aceeași structură, sub sancțiunea unui termen-limită de 60 de zile pentru remedierea situației.
Combinația dintre cele două seturi de reguli, cea privind incompatibilitățile și cea privind relațiile ierarhice între rude, a generat, potrivit relatărilor din presă, confuzie și un val de demisii în administrația locală, în special în primării mici, unde angajarea contractuală a unor rude sau soți este frecventă. Modificarea votată de Senat răspunde direct acestei presiuni, deși păstrează neschimbată interdicția privind raporturile ierarhice directe.






















