Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Sistemul energetic național funcționează din 13 august fără producție nucleară, după ce ambele reactoare de la Cernavodă au fost oprite controlat din cauza scăderii fără precedent a nivelului Dunării, iar efectul asupra prețurilor la energie este deja măsurabil, potrivit Revistei Biz.
De ce sunt oprite ambele reactoare
Unitatea 1 a fost oprită controlat la finalul lunii iulie, iar Unitatea 2 pe 13 august, pe fondul unei secete hidrologice severe care a coborât debitul Dunării la niveluri care nu mai permit răcirea reactoarelor. Este prima situație din istoria recentă în care ambele reactoare de la Cernavodă sunt oprite simultan din acest motiv, potrivit Newsweek România.
Cele două reactoare asigură, în mod normal, aproximativ 20% din energia produsă în România. Ministerul Energiei a comunicat inițial că repornirea nu ar fi posibilă mai devreme de 10 septembrie, precizând însă că data respectivă reprezenta doar un moment de reevaluare, nu un termen ferm de repornire.
Prețurile, deja în creștere
Datele Institutului Național de Statistică arată prețuri de producție a energiei cu 23,3% mai mari în iunie 2026 față de iunie 2025, potrivit Revistei Biz. Contractele de furnizare semnate în toamna lui 2025, care se reînnoiesc în această perioadă, arată estimări de piață cu prețuri 15-20% mai mari la reînnoire.
🗞️ Citește și Acestea
Avertismentele analiștilor de energie
„Oprirea reactoarelor de la Cernavodă va aduce prețuri mai mari la energie și o primă de risc în piață”, a avertizat Dumitru Chisăliță, expert în energie, potrivit Capital.ro. El a precizat că țara va reuși să treacă peste această perioadă, dar cu toate capacitățile alternative folosite la maximum.
Fostul premier Ilie Bolojan a cerut populației, într-un apel public, reducerea consumului de energie în orele de vârf, pentru a limita presiunea suplimentară asupra sistemului energetic național în lipsa producției nucleare.
Ce înseamnă lipsa reactoarelor pentru importuri
România a rămas dependentă în mai mare măsură de importurile de energie electrică, folosind interconexiunile cu vecinii din sud și din vest, inclusiv, în anumite situații, importuri dinspre Ucraina, potrivit declarațiilor reprezentanților Transelectrica. Dependența crescută de importuri afectează direct prețul final plătit de consumatori, întrucât energia importată este, de regulă, mai scumpă decât cea produsă intern din surse nucleare.
Situația nu este singulară în acest an: Centrala de la Cernavodă mai fusese oprită integral și în mai 2026, tot fără a fi vorba despre o decizie voluntară, ci despre o defecțiune tehnică la un transformator, potrivit datelor publicate de Economedia. Cele două episoade din 2026 arată o vulnerabilitate crescută a singurei surse de energie nucleară a țării.
O problemă care se va prelungi și după repornire
Pe termen mediu, presiunea asupra capacității nucleare a României nu se oprește odată cu repornirea celor două reactoare. Din 2027, Unitatea 1 a centralei urmează să intre într-un amplu proiect de retehnologizare, estimat la aproximativ 1,85-2,9 miliarde de euro, care va ține reactorul oprit mai mulți ani, pentru a-i prelungi durata de funcționare cu încă 25 de ani. În acest interval, România va opera, practic, cu un singur reactor activ la Cernavodă, ceea ce înseamnă o reducere suplimentară de aproximativ 10% din producția națională de energie electrică.
Chiar dacă cele două reactoare vor fi repornite treptat, pierderea temporară a aproximativ 20% din producția națională de energie, exact în perioada premergătoare sezonului rece, pune presiune suplimentară pe un sistem energetic deja afectat de scumpiri succesive. Pentru consumatorii casnici, efectul concret ar putea fi resimțit prin facturi mai mari în lunile de iarnă, într-un context în care piața europeană de energie rămâne, oricum, sub presiunea costurilor ridicate ale gazelor și petrolului.
