Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Bucureștiul rămâne unul dintre cele mai poluate orașe din Europa, iar particulele din aer POT afecta „toate organele corpului”, nu doar aparatul respirator, avertizează medicul pneumolog Beatrice Mahler, managerul Institutului de Pneumoftiziologie „Marius Nasta”, într-un interviu acordat HotNews.
Ce efecte are poluarea asupra organismului
Potrivit medicului, poluanții din aer nu rămân limitați la plămâni: pot ajunge direct în sânge și, de acolo, în toate organele. „S-a demonstrat deja că la nivelul ficatului pot să determine creșterea transaminazelor, la nivelul rinichiului pot să determine leziuni de fibroză care aduc ca și consecință insuficiența renală. La nivelul creierului, leziuni care apar la nivelul vaselor de sânge și aduc tulburări de circulație”, a explicat Beatrice Mahler, potrivit Euronews România.
Medicul a precizat că există o legătură directă între nivelul de poluanți din atmosferă și numărul de internări la Institutul „Marius Nasta”: pacienții cu afecțiuni obstructive, care au nevoie de medicamente dilatatoare ale căilor respiratorii, sunt cei mai afectați și ajung cel mai frecvent la camerele de gardă atunci când crește nivelul de poluanți sau se modifică brusc temperaturile, potrivit HotNews.
Copiii, categoria cea mai vulnerabilă
„Plămânii copiilor se dezvoltă până la 7 ani și atunci orice poluant va aduce un impact direct”, a explicat Beatrice Mahler. Pe termen lung, expunerea copiilor la poluare crește riscul ca aceștia să devină adulți cu probleme respiratorii, chiar dacă plămânul are capacitatea de a compensa parțial efectele imediate.
Costurile economice ale poluării
Dincolo de impactul medical, poluarea are și un cost financiar direct pentru bucureșteni. Potrivit estimărilor Comisiei Europene, citate de Beatrice Mahler, locuitorii Capitalei cheltuie în medie aproximativ 3.000 de euro pentru tratamentul afecțiunilor cauzate de poluarea aerului.
Nu doar bolile respiratorii sunt afectate: riscul de accident vascular cerebral crește la persoanele care trăiesc în medii poluate, iar pacienții cu diabet sunt afectați indirect, prin agravarea afecțiunilor cardiovasculare.
Ce lipsește pentru a lega poluarea de boală
Beatrice Mahler a atras atenția că România nu are suficiente stații de monitorizare a calității aerului la nivel național, iar studiile care ar putea stabili o evidență clară între boala unui pacient și nivelul de poluanți la care a fost expus încă lipsesc. „Sunt în București, într-adevăr, mai multe, dar la nivel național sunt puține orașe care beneficiază de această monitorizare”, a precizat medicul.
Ea a menționat, totuși, că există deja metode de laborator care pot identifica particule de poluanți direct în sânge, un domeniu aflat încă la nivel de cercetare, dar care ar putea, în viitor, sta la baza unui diagnostic mai precis pentru persoanele expuse cronic la aer poluat. Organizația Mondială a Sănătății vorbește, la nivel global, despre o dublare a numărului de afecțiuni corelate cu poluarea în ultimii cinci ani, un trend pe care Beatrice Mahler îl regăsește și în cazuistica proprie de la Institutul „Marius Nasta”.
Beatrice Mahler a cerut, în repetate rânduri, măsuri concrete din partea administrației locale: extinderea zonelor verzi, mobilitate urbană centrată pe surse ecologice, controlul poluării la sursele industriale și, în special, al arderilor necontrolate ilegale. Fără astfel de politici integrate, avertizează medicul, numărul persoanelor care se îmbolnăvesc din cauza calității aerului va continua să crească, la fel ca și costurile suportate atât de pacienți, cât și de sistemul de sănătate.





















