Trei judecători ai Curții Constituționale, în frunte cu președinta instituției, au formulat o opinie separată prin care resping motivarea majorității în cazul prevederii care poate încheia mandatul primarului Timișoarei, potrivit Aktual24. Documentul, publicat odată cu motivarea deciziei CCR, susține că legea aplică retroactiv o sancțiune nouă unor fapte deja judecate.
Cine sunt cei trei judecători care contestă soluția majorității
Opinia separată este semnată de președinta Curții Constituționale, Elena-Simina Tănăsescu, alături de judecătorii Laura-Iuliana Scântei și Dacian-Cosmin Dragoș. Decizia nr. 883 din 17 august 2026 a fost adoptată cu cinci voturi pentru și trei împotrivă, cei trei delimitându-se de două dintre cele patru puncte ale dispozitivului.
Președinta CCR anunțase încă din 18 august că va explica separat de ce consideră neconstituțională prevederea.
„Nu pot argumenta în sens contrar”, declarase atunci Simina Tănăsescu, potrivit Digi24.
Documentul integral, semnat de cei trei judecători, a fost publicat de CCR chiar pe site-ul oficial al instituției, odată cu decizia nr. 883/2026.
🗞️ Citește și Acestea
O faptă deja judecată nu poate primi o sancțiune nouă, susțin cei trei
Miezul disputei juridice ține de principiul neretroactivității legii. Majoritatea CCR a stabilit că noua reglementare nu aplică retroactiv o sancțiune personală, ci pune capăt, pentru viitor, unui mandat afectat din perspectiva integrității.
Cei trei judecători resping această construcție. Ei susțin că o situație de incompatibilitate sau conflict de interese se consumă la data săvârșirii faptei și rămâne guvernată de legea aflată atunci în vigoare, inclusiv în privința sancțiunilor aplicabile.
Faptul că interdicția de trei ani se află încă în executare nu transformă, în opinia lor, întreaga situație juridică într-una neîncheiată. Norma tranzitorie introduce, potrivit celor trei, un regim sancționator nou pentru fapte comise sub legea veche, contrar articolului 15 din Constituție.
Judecătorii resping și argumentul potrivit căruia termenul de 30 de zile prevăzut de lege ar transforma efectul într-unul aplicabil exclusiv pentru viitor, considerând că acesta reprezintă doar o amânare a executării unei sancțiuni legate direct de o faptă din trecut.
Votul alegătorilor ar fi „neutralizat” după scrutin
O parte distinctă a opiniei separate privește impactul măsurii asupra mandatelor obținute prin vot. Cei trei judecători susțin că încetarea automată a unui mandat nu îl afectează doar pe titular, ci și pe alegătorii care l-au ales în condițiile legii existente la momentul scrutinului.
Judecătorii invocă în sprijinul acestui argument jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului din cauza Lykourezos împotriva Greciei, în care instanța europeană a sancționat pierderea unui mandat parlamentar printr-o incompatibilitate introdusă ulterior alegerilor.
În opinia celor trei, soluția ar fi putut fi constituțională doar dacă s-ar fi aplicat exclusiv faptelor comise după intrarea legii în vigoare.
A doua ruptură: eliminarea transparenței declarațiilor
Opinia separată contestă și decizia CCR de a elimina publicarea declarațiilor de interese financiare pentru 42 de categorii de demnitari și funcționari. Sesizările depuse de președintele Nicușor Dan și de cei 27 de senatori USR și PNL vizau doar obligațiile impuse partenerilor de viață ai demnitarilor, nu și publicarea acestor declarații.
Cei trei judecători susțin că instanța constituțională nu poate extinde din oficiu controlul asupra unor prevederi neatacate, cu excepția situațiilor expres prevăzute de Constituție. Ei mai arată că, potrivit deciziei CCR nr. 297/2025, publicarea declarațiilor putea rămâne constituțională într-o formă simplificată, fără date personale detaliate.
Ce efect are opinia separată în cazul lui Dominic Fritz
Opinia semnată de cei trei judecători nu schimbă soluția obligatorie a Curții. Prevederile care permit încetarea mandatelor rămân constituționale, iar publicarea declarațiilor de interese financiare pentru cele 42 de categorii a fost declarată neconstituțională, prin votul majorității de cinci judecători.
Documentul rămâne, însă, o piesă centrală în dezbaterea publică despre limitele aplicării legilor noi asupra unor situații constatate în trecut, mai ales că vine chiar din partea conducerii instituției care a validat decizia. Legea trebuie pusă în acord cu motivarea CCR de către Parlament, după care revine la promulgare, iar președintele Nicușor Dan va decide dacă o promulgă sau o retrimite spre reexaminare.
Dacă prevederile referitoare la încetarea mandatelor rămân în forma validată de majoritate, mandatul lui Dominic Fritz ar urma să înceteze la 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii, indiferent de argumentele formulate în opinia separată a președintei CCR și a celor doi colegi ai săi.
