Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Ministerul Energiei, condus interimar de Ilie Bolojan, a anunțat că nivelul Dunării în zona Cernavodă a crescut cu 4 centimetri în urma scufundării controlate a patru barje încărcate cu piatră, potrivit G4Media.ro. Rezultatul permite menținerea în funcțiune a Unității 2 a Centralei Nuclearoelectrice de la Cernavodă pentru cel puțin nouă zile.
Ce arată comunicatul Ministerului Energiei
Potrivit comunicatului oficial, în ultimele 24 de ore, nivelul Dunării în zona Cernavodă a crescut cu 4 centimetri, în condițiile în care prognoza indica o scădere de aproximativ 4 centimetri. Astfel, evoluția reală este considerată cu 8 centimetri mai favorabilă față de estimarea inițială.
„Operațiunea de scufundare controlată a barjelor pentru dirijarea apei către zona de captare a Centralei Nuclearoelectrice Cernavodă produce primele rezultate concrete și contribuie la menținerea condițiilor necesare funcționării în siguranță a Unității 2”, se arată în comunicatul Ministerului Energiei, citat de Digi24.
Diferența dintre anunțul lui Miruță și bilanțul Ministerului Energiei
Ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță, vorbise inițial despre o creștere de 8 centimetri a nivelului apei, însă acel calcul lua în considerare și cei 4 centimetri de scădere estimați prin prognoză, dacă barjele nu ar fi fost scufundate. Practic, creșterea reală, măsurată efectiv la aspirația pompelor din bazinul de răcire, este de 4 centimetri, iar diferența față de scenariul negativ evitat este de 8 centimetri.
Explicația celor două cifre, 4 și 8 centimetri, a generat confuzie în spațiul public, unele publicații atrăgând atenția asupra riscului ca modul de comunicare al autorităților să fi lăsat impresia unui rezultat mai spectaculos decât cel real.
Cifrele bilanțului de pe Dunăre
- 4 centimetri: creșterea reală măsurată a nivelului Dunării la Cernavodă
- 8 centimetri: diferența față de scenariul de scădere estimat prin prognoză
- 9 zile: perioada minimă pentru care Unitatea 2 poate funcționa în condiții normale
- 180 kg: cantitatea de explozibil folosită pentru detonarea stâncii Pârjoaia
- 4: numărul barjelor scufundate controlat pe Dunăre
Operațiune complexă, coordonată de mai multe instituții
Primele două barje au fost scufundate vineri, iar operațiunea cu ultimele două a fost finalizată sâmbătă seara, în condiții dificile, generate de curenții puternici ai fluviului. Barjele acționează ca praguri artificiale, menite să redirecționeze o parte din debitul Dunării dinspre brațul Bala către Dunărea Veche, acolo unde se află priza de apă a centralei nucleare.
Ministerul Energiei a mulțumit public Ministerului Transporturilor și Infrastructurii, Ministerului Apărării Naționale și Administrației Naționale „Apele Române” pentru implicarea în operațiune. Situația rămâne, însă, atent monitorizată, întrucât curenții puternici ai Dunării ar putea disloca barjele scufundate, cu risc de anulare a efectului pozitiv obținut până acum.
Pericolul pentru Cernavodă nu a trecut complet
Secretarul de stat din Ministerul Transporturilor, Ionel Scrioșteanu, a avertizat că cei opt centimetri „câștigați” față de nivelul prognozat înseamnă redirecționarea a aproximativ 50 de metri cubi de apă pe secundă către centrală, dar că riscul dislocării barjelor rămâne real din cauza curenților imprevizibili din zonă.
Autoritățile urmează să continue monitorizarea nivelului Dunării în perioada următoare, pentru a stabili dacă sunt necesare intervenții suplimentare înainte de expirarea celor nouă zile de funcționare estimate pentru Unitatea 2 a centralei de la Cernavodă.
De ce contează fiecare centimetru la Cernavodă
Directorul centralei a explicat că nivelul apei la aspirația pompelor din bazinul de răcire este parametrul-cheie care determină dacă Unitatea 2 poate continua să funcționeze la capacitate normală. Chiar și diferențe de câțiva centimetri pot însemna diferența dintre continuarea funcționării reactorului și necesitatea unei opriri controlate, într-un moment în care sistemul energetic național se confruntă deja cu presiuni suplimentare cauzate de valul de căldură și de cererea ridicată de energie electrică.
Potrivit calculelor prezentate de oficiali, cei opt centimetri de diferență obținuți față de scenariul negativ echivalează cu aproximativ 50 de metri cubi de apă suplimentari pe secundă, redirecționați către zona de captare a centralei. Această cantitate este considerată esențială pentru menținerea în siguranță a procesului de răcire al reactorului, mai ales în condițiile unui debit al Dunării aflat, în continuare, aproape de minime istorice.
Reacții privind modul de comunicare al autorităților
Modul în care Ministerul Energiei a prezentat rezultatele operațiunii, insistând pe formularea „8 centimetri mai favorabilă”, a fost criticat de unele publicații, care au atras atenția că cifra reală, măsurată efectiv, este de 4 centimetri, iar diferența de 8 centimetri se referă la un scenariu ipotetic de degradare evitat, nu la o creștere propriu-zisă a nivelului apei. Instituțiile implicate în operațiune susțin, însă, că ambele cifre sunt relevante pentru evaluarea impactului real al intervenției de pe Dunăre asupra siguranței centralei nucleare.
Situația va continua să fie monitorizată zilnic, autoritățile urmând să comunice periodic evoluția nivelului Dunării în zona Cernavodă, în special în contextul curenților puternici care ar putea afecta stabilitatea barjelor scufundate controlat.






















