Președintele Nicușor Dan este pregătit să facă o nouă desemnare premier imediat ce va exista o majoritate parlamentară solidă în spatele candidatului propus, a declarat Eugen Tomac, consilier onorific al șefului statului, potrivit Puterea.ro. Niciuna dintre cele două propuneri aflate acum pe masa negocierilor nu întrunește însă numărul de voturi necesar pentru învestitură.
Condiția pusă de președinte pentru o nouă nominalizare
Întrebat cine ar fi favoritul lui Nicușor Dan pentru șefia Guvernului, un tehnocrat sau un politician, Tomac nu a oferit un nume, dar a explicat prioritatea președintelui. „Președintele este pregătit să desemneze mâine un candidat, dacă el anunță că are în spate o majoritate solidă care îl susține”, a declarat Eugen Tomac.
Potrivit acestuia, șeful statului se află într-un contact permanent cu liderii formațiunilor parlamentare, însă partidele și-ar fi impus condiții de la care nu vor să renunțe. „Ne aflăm în acest blocaj tocmai pentru că partidele politice și-au autoimpus o serie de condiții la care nu vor să renunțe”, a afirmat el, pentru Jurnalul.ro.
Două nominalizări eșuate de la demiterea Guvernului Bolojan
Criza politică a pornit odată cu demiterea Guvernului Bolojan, pe 5 mai, în urma unei moțiuni de cenzură adoptată cu 281 de voturi „pentru”. De atunci, președintele a încercat deja de două ori formarea unui nou Executiv, fără succes.
Prima desemnare l-a vizat chiar pe Eugen Tomac, pe 4 iunie. Acesta și-a depus mandatul pe 14 iunie, înainte de votul din Parlament, după ce a constatat că nu poate strânge sprijinul necesar pentru un guvern format din specialiști. A urmat nominalizarea lui Adrian Veștea, al cărui cabinet a primit doar 189 de voturi, cu 44 mai puține decât pragul de învestitură.
Grindeanu și Mureșan, cele două variante fără majoritate
Pe masa negocierilor se află în prezent două propuneri venite din partea partidelor: Sorin Grindeanu, susținut de PSD, și europarlamentarul Siegfried Mureșan, propus de PNL, USR și UDMR. Niciuna dintre variante nu a reușit până acum să adune cele 233 de voturi necesare în Parlament pentru învestirea unui nou Guvern.
„Avem două propuneri din partea partidelor politice, dar niciuna dintre aceste propuneri nu oferă și o soluție de majoritate stabilă, care să valideze un nou guvern”, a explicat Tomac. El a adăugat că o eventuală desemnare va veni doar „în clipa în care partidele vor fi mult mai flexibile și vor da dovadă de mai multă deschidere pentru găsirea unui compromis rezonabil”.
Tomac evită subiectul Nazare și întâlnirile Bolojan–Simion
Întrebat dacă varianta Alexandru Nazare, propusă public de Crin Antonescu, este analizată la Cotroceni, Eugen Tomac a refuzat să confirme sau să infirme, spunând că nu va comenta niciun nume legat de o posibilă desemnare. El a evitat de asemenea să discute despre eventuale explicații cerute de președinte lui Ilie Bolojan în legătură cu întâlnirile acestuia cu liderul AUR, George Simion.
Întrebat dacă șeful statului ar putea accepta o majoritate din care să facă parte și AUR, Tomac a pledat pentru o soluție găsită între partidele pro-occidentale, menționând existența unor lideri politici cu o agendă pe care a numit-o antinațională, fără să precizeze dacă îl include pe Simion în această categorie.
Ce înseamnă blocajul pentru bugetul de stat pe 2027
Dincolo de miza imediată a instalării unui Guvern cu puteri depline, Tomac a avertizat că prelungirea crizei politice complică pregătirea viitorului buget de stat, care trebuie adoptat de Parlament până la finalul anului. Fără un Executiv cu mandat deplin, negocierea țintelor de deficit și a cheltuielilor publice rămâne blocată exact în perioada în care ar trebui construit proiectul bugetar pentru anul viitor.
„Este momentul ca și partidele să renunțe la o parte dintre condițiile autoimpuse. Trebuie să găsim o soluție de compromis pentru a trece prin Parlament un nou guvern, de care România are nevoie, pentru că avem nevoie de un nou buget, pe care trebuie să-l construim cu foarte multă seriozitate”, a conchis Eugen Tomac.
Rămâne de văzut dacă discuțiile din perioada următoare vor produce o majoritate parlamentară capabilă să treacă testul votului de învestitură, sau dacă România va intra într-o nouă etapă de negocieri fără rezultat.






















