Avocatul Adrian Toni Neacșu, fost membru al Consiliului Superior al Magistraturii, susține că președintele Nicușor Dan încalcă o obligație constituțională prin faptul că nu a desemnat, la 28 de zile de la finalul consultărilor cu partidele, un candidat pentru funcția de prim-ministru, potrivit Mediafax. Neacșu cere ca CCR să fie sesizată pentru un conflict juridic de natură constituțională.
„Președintele desemnează”, nu „poate desemna”
Argumentul central al avocatului pornește de la formularea imperativă a articolului 103 alineatul (1) din Constituție, potrivit căruia președintele desemnează un candidat de premier în urma consultării partidelor parlamentare.
„Nedesemnarea unui candidat pentru funcția de prim-ministru la 28 de zile de la încheierea consultărilor politice, din 23 iunie, reprezintă o gravă neîndeplinire a unei obligații constituționale de către Președintele României”, afirmă Neacșu. El susține că absența termenului expres din Constituție nu înseamnă că șeful statului poate amâna decizia la nesfârșit, ci doar că procedura trebuie finalizată într-un termen rezonabil.
Consultările cu partidele parlamentare au avut loc pe 23 iunie, după ce Guvernul propus de Adrian Veștea fusese respins de Parlament cu o zi înainte. De atunci, negocierile politice pentru o nouă majoritate nu au produs niciun rezultat.
Precedentul CCR din 2019, invocat prin analogie
Pentru a susține că o obligație constituțională fără termen expres nu poate fi amânată la infinit, Neacșu citează Decizia CCR nr. 504/2019, prin care Curtea a obligat atunci Guvernul să emită „de îndată” decrete privind revocarea unor miniștri interimari.
🗞️ Citește și Acestea
Decizia din 2019 nu privea desemnarea unui premier, ci numirea unor miniștri interimari, însă avocatul consideră că raționamentul privind imposibilitatea tergiversării poate fi aplicat prin analogie și situației actuale. El invocă și o opinie separată din 2020, prin care doi judecători CCR arătau că listele de susținere prezentate în consultări nu au relevanță juridică, întrucât sprijinul unui candidat se probează prin vot în Parlament, nu prin declarații politice.
Cine poate sesiza Curtea Constituțională
Conform articolului 146 litera e) din Constituție, un conflict juridic de natură constituțională poate fi adus în fața CCR doar de președintele României, de președinții celor două Camere ale Parlamentului, de prim-ministru sau de președintele CSM. Apelul lui Neacșu îi vizează, în special, pe președintele Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu, și pe președintele Senatului, Mircea Abrudean, potrivit B1TV.
Avocatul contestă totodată condiția impusă informal de Nicușor Dan, ca partidele să ajungă mai întâi la un acord de susținere parlamentară înainte de orice desemnare. În opinia sa, procedura prevăzută de articolul 103 nu impune o asemenea etapă prealabilă, iar sprijinul politic real nu poate fi dovedit decât prin votul din plenul Parlamentului.
Un Guvern demis, blocat între două praguri constituționale
Prelungirea blocajului menține la Palatul Victoria un Guvern demis, care, potrivit articolului 110 din Constituție, poate îndeplini doar actele necesare administrării curente a treburilor publice. În același timp, amânarea unei noi desemnări întârzie reluarea procedurii de învestitură și apropierea de pragul constituțional în care Parlamentul ar putea fi dizolvat: două solicitări de învestitură respinse în 60 de zile de la prima solicitare.
De ce contează termenul de 28 de zile
Argumentația lui Neacșu nu se bazează pe un termen fix înscris în Constituție, ci pe ideea unui „termen rezonabil” impus implicit de logica procedurii de formare a Guvernului. Diferența dintre o amânare acceptabilă și o „omisiune constituțională gravă” rămâne, în absența unui reper explicit, o chestiune de interpretare, ceea ce face ca o eventuală sesizare a CCR să nu aibă un rezultat garantat.
Miza politică este totuși clară: cu cât desemnarea este amânată mai mult, cu atât crește presiunea asupra formulei de guvernare minoritară discutată după consultările din 23 iunie, dar și riscul ca vreuna dintre forțele parlamentare să considere mai avantajos să meargă la CCR decât să continue negocierile informale. Faptul că niciunul dintre titularii dreptului de sesizare nu a acționat până acum sugerează că, cel puțin deocamdată, calculul politic cântărește mai greu decât argumentul strict juridic invocat de avocat.
Ce ar urma dacă CCR ar fi sesizată
Potrivit lui Neacșu, o eventuală sesizare ar constata probabil rapid existența unui blocaj și ar obliga președintele să procedeze la desemnarea prevăzută de articolul 103. Rămâne însă de văzut dacă vreunul dintre titularii dreptului de sesizare, toți cu propriile calcule politice legate de formarea unei viitoare majorități, va alege să ducă efectiv disputa în fața Curții Constituționale.
