Primarul Craiovei, Lia Olguța Vasilescu, susține că negocierea PNRR a fost cea mai proastă din ultimii ani și că programul nu a trecut niciodată prin Parlamentul României, potrivit unei analize publicate de Capital.ro. Declarațiile au fost făcute marți, la emisiunea „Gândul Ai aflat!” cu Ionuț Cristache, pe fondul disputelor din jurul noii legi a salarizării.
„Cea mai proastă negociere”: acuzațiile la adresa lui Cristian Ghinea
Fostul ministru al Muncii a susținut că responsabilitatea pentru condițiile dezavantajoase acceptate de România îi revine lui Cristian Ghinea, ministrul Fondurilor Europene din perioada negocierii PNRR.
„Dacă este să vorbim despre legea salarizării, o să spun că negocierea care s-a făcut pe PNRR a fost cea mai proastă”, a declarat social-democrata, potrivit sursei citate. Ea a adăugat că fostul ministru și-a asumat un jalon prin care România risca să piardă 770 de milioane de euro dacă nu adopta legea salarizării, în schimbul unei sume de doar 50 de milioane de euro.
Potrivit acesteia, jalonul privind salarizarea includea și obligația acordării de prime de performanță bugetarilor, prevedere care ar fi existat deja în legislație, dar care nu s-ar fi aplicat niciodată din cauza amânărilor succesive prin ordonanțe.
Administrația locală, lăsată la latitudinea primăriilor
Vasilescu a mai afirmat că, în negocierile PNRR, a fost lăsată la latitudinea consiliilor locale stabilirea nivelului de salarizare, în funcție de bugetele fiecărei primării. Ea consideră că, în aceste condiții, reforma administrației publice locale s-a redus, în fapt, la reducerea numărului de angajați.
🗞️ Citește și Acestea
„Reforma domnului Bolojan din administrația publică locală dă oamenii afară, care până la urmă s-au dat, cred că, vreo două mii de oameni din toată administrația publică locală. Atât a fost marea reformă”, a transmis Vasilescu, potrivit Mediafax.
„Nu a fost discutat cu partenerii sociali, nu a fost discutat cu ministerele”
Punctul central al intervenției a fost însă absența oricărei consultări interne pe marginea programului. Potrivit Vasilescu, singurul REPER de negociere a fost viziunea fostului ministru Ghinea la momentul respectiv, fără implicarea Ministerului Muncii sau a partenerilor sociali.
Ea a oferit ca exemplu renegocierea ulterioară a procentului de 9,4% din PIB alocat pensiilor, jalon care venea la pachet cu o clauză prin care pensiile nu ar mai fi putut crește timp de 50 de ani în România. Potrivit relatării sale, un comisar european i-ar fi transmis, la o discuție directă, că respectiva condiție nu fusese cerută de Comisie, ci asumată unilateral de partea română.
Miza următorului ciclu financiar european
Fostul ministru a extins critica și la planul pentru perioada 2028-2034, pentru care România ar urma să primească 60,2 miliarde de euro. Potrivit acesteia, calendarul prevedea transmiterea planului de parteneriat național și regional la Bruxelles încă din luna iulie, însă nu au existat discuții nici cu primarii, nici cu partenerii de coaliție sau cu Parlamentul.
Întrebată cine ar fi trimis efectiv documentele la Comisia Europeană, Vasilescu a indicat Ministerul Fondurilor Europene, condus de Dragoș Pîslaru. „Nici în interiorul fostei coaliții de guvernare. Nici în interiorul Parlamentului României. Nici discuții cu partenerii sociali, cu ministerele, cu absolut nimeni”, a mai spus social-democrata, referindu-se la modul în care ar fi fost gestionat procesul.
Ce schimbă critica pentru negocierea viitorului ciclu financiar
Dincolo de disputa privind responsabilitatea politică pentru condițiile PNRR, declarațiile Olguței Vasilescu ridică o problemă instituțională mai largă: modul în care România își pregătește angajamentele față de Comisia Europeană atunci când miza sunt zeci de miliarde de euro. Dacă planul de parteneriat pentru perioada 2028-2034 este într-adevăr transmis la Bruxelles fără o consultare prealabilă a autorităților locale și a partenerilor sociali, riscul este ca țara să repete, la o scară și mai mare, exact tiparul pe care fostul ministru al Muncii îl critică acum.
Pentru administrațiile locale, miza practică este directă: dacă jaloanele viitorului ciclu financiar vor stabili din nou obligații fără o negociere reală cu primăriile, efectele s-ar putea resimți similar cu cele descrise de Vasilescu în cazul reformei administrației publice locale din actualul PNRR, unde reducerea de personal a fost, în esență, principalul instrument de conformare.
Un tipar de critici care revine în spațiul public
Declarațiile de marți se adaugă unui șir de critici pe care Olguța Vasilescu le-a adus în ultimele săptămâni negocierii PNRR, pe fondul dezbaterilor privind impactul bugetar al noii legi a salarizării. Miza rămâne una directă pentru bugetul de stat: dincolo de disputa politică asupra modului în care au fost negociate jaloanele, decizia finală asupra formei legii salarizării va determina atât nivelul veniturilor bugetarilor, cât și efortul financiar suplimentar pe care statul îl va suporta anual.
