Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Nicușor Dan, Președintele României, a salutat o decizie recentă a Curții Constituționale prin care șeful statului își recâștigă dreptul de a sesiza CCR pentru orice motive, inclusiv de fond, chiar și după reexaminarea unei legi de către Parlament, potrivit StiriPeSurse.ro.
Decizia CCR întărește rolul președintelui.
„Curtea Constituțională a decis recent o schimbare esențială: Președintele României își recâștigă dreptul de a sesiza CCR cu privire la o lege pentru orice motive, inclusiv de fond, chiar și după ce aceasta a fost reexaminată de Parlament”, a transmis Nicușor Dan pe rețelele de socializare. Șeful statului a subliniat că această decizie reprezintă „o revenire la practica constituțională de dinainte de 2018, care întărește rolul Președintelui ca garant al respectării Constituției”.
Clarificarea a fost făcută în urma unei sesizări formulate chiar de Președintele Dan, în cadrul căreia Curtea Constituțională a admis obiecția și a declarat neconstituțională o lege privind reorganizarea unor unități de cercetare. Decizia oferă Administrației Prezidențiale instrumente suplimentare pentru controlul constituționalității legilor adoptate de Parlament.
Președinte activ în sesizarea CCR.
De când a preluat funcția de Președinte al României în mai 2025, Nicușor Dan a devenit unul dintre cei mai activi șefi de stat în utilizarea atribuțiilor constituționale de sesizare a Curții Constituționale sau de trimitere în Parlament a legilor pentru reexaminare. Conform Playtech.ro, printre cele mai mediatizate cazuri se numără legea care completează Ordonanța privind interzicerea organizațiilor extremiste și combaterea antisemitismului, cunoscută ca „Legea Vexler”.
Președintele a mai trimis la CCR și o lege uitată timp de cinci ani în sertarele de la Cotroceni de fostul președinte Klaus Iohannis. Potrivit Mediaflux.ro, este vorba despre Legea privind completarea Legii nr. 72/2011 pentru modificarea și completarea Legii nr. 45/2009 privind organizarea și funcționarea Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești”.
Noi judecători constituționali.
În iulie 2025, trei noi judecători ai Curții Constituționale – Mihai Busuioc, Csaba Asztalos și Dacian Cosmin Dragoș – au depus jurământul la Palatul Cotroceni, în prezența președintelui Nicușor Dan și a premierului Ilie Bolojan, conform Observator News.
Numirea celor trei judecători a fost controversată, fiind contestată de partidul SOS România, însă CCR a respins sesizarea, constatând că noii membri îndeplinesc condițiile constituționale privind vechimea de cel puțin 18 ani în activitatea juridică.
Implicații pentru separarea puterilor
Experții în drept constituțional apreciază că decizia CCR privind extinderea dreptului de sesizare al președintelui reprezintă o consolidare a rolului instituției prezidențiale în sistemul de checks and balances. Șeful statului devine astfel un garant mai puternic al respectării Constituției, având posibilitatea de a interveni atunci când consideră că legile adoptate de Parlament încalcă legea fundamentală.
Această schimbare se înscrie într-un context mai larg de recalibrare instituțională din România, după ce mandatul președintelui Klaus Iohannis a fost marcat de tensiuni cu puterea legislativă și de critici privind pasivitatea în exercitarea prerogativelor constituționale.






















