Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Media maghiară a reacționat la accelerarea spectaculoasă a fondurilor europene către România, descriind situația drept „fără precedent” și subliniind că Ursula von der Leyen propulsează economia românească cu miliarde de euro. Publicațiile de la Budapesta observă că ratele de absorbție ale României au crescut dramatic în ultimele șase luni, în timp ce Ungaria continuă să aibă fonduri suspendate din cauza nerespectării statului de drept, potrivit StiriPeSurse.ro.
Fondurile accelerate pentru România.
În ultimele șase luni, România a reușit să recupereze întârzierile acumulate în anii precedenți, absorbția fondurilor de coeziune crescând de la 9,9% la 20,4% – practic s-a dublat. După cei 2,9 miliarde de euro care au intrat în anii precedenți, alte 2,3 miliarde de euro au fost rambursate în doar șase luni, conform declarațiilor ministrului Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, potrivit cotidianului maghiar Világgazdaság.
Pîslaru a subliniat că fondurile ajung în economia românească de cinci ori mai repede decât înainte. „În timp ce între 2021 și jumătatea anului 2025, România a primit în medie 86 de milioane de euro pe lună, în ultimele șase luni această sumă a depășit 450 de milioane de euro”, a scris ministrul pe Facebook. Rata lunară a rambursărilor a crescut de aproape șapte ori.
Reacția presei și situația Ungariei.
Jurnaliștii maghiari susțin că „ceva s-a schimbat” și că România este împinsă înainte de un aflux masiv de fonduri europene, descris drept „fără precedent”. Publicațiile subliniază amploarea fenomenului de accelerare a transferurilor din Uniunea Europeană către economia românească în ultima jumătate de an, potrivit Realitatea.net.
🗞️ Citește și Acestea
În contrast puternic, Ungaria a pierdut oficial finanțări europene de aproximativ 1 miliard de euro la finalul anului 2024, după ce termenul limită pentru implementarea reformelor a expirat pe 31 decembrie. Aceasta este prima dată când Comisia Europeană ia o astfel de măsură drastică împotriva unui stat membru, conform Europa Liberă.
Budapesta mai are suspendate aproximativ 17 miliarde de euro din fondurile europene din cauza îngrijorărilor persistente privind regresul democratic, independența justiției și conflictele de interese. Comisia Europeană a constatat că Ungaria nu a făcut progrese în implementarea reformelor cerute, menținând presiunea financiară asupra guvernului Viktor Orbán.
Diferențele dintre cele două cazuri.
Experții în politici europene subliniază diferențe majore între situațiile celor două țări. România a implementat reforme substanțiale în ultimele șase luni, renegociind Planul Național de Redresare și Reziliență cu Bruxelles-ul și sporind transparența. Aproximativ o treime din fondurile extrase până acum din mecanismul european de redresare au fost utilizate în această perioadă, potrivit Maszol.
Pentru anul 2026, obiectivul României este să utilizeze 10 miliarde de euro din fondurile de redresare ale UE, iar un total de cel puțin 15 miliarde de euro din fondurile UE vor fi cheltuite pentru investiții în sănătate, educație, infrastructura de transport și competitivitatea economică.
În contrast, Ungaria nu a făcut niciun progres în cazul a șapte dintre cele opt recomandări formulate de Comisia Europeană anul trecut, inclusiv în ceea ce privește reformele legate de independența justiției, transparența ONG-urilor și conflictele de interese, potrivit raportului recent al CE citat de Euronews România.
Contextul politic regional.
Tensiunile dintre Ungaria și Uniunea Europeană s-au acutizat în ultimii ani, pe măsură ce guvernul Viktor Orbán a adoptat politici considerate antidemocratice de către instituțiile europene. Budapesta a blocat multiple decizii la nivel european, inclusiv pachetul de asistență pentru Ucraina, ceea ce a deteriorat și mai mult relațiile cu Bruxelles-ul.
România, în schimb, și-a consolidat poziția ca partener de încredere al instituțiilor europene, accelerând aderarea la spațiul Schengen terestru și avansând spre adoptarea monedei euro până în 2029. București beneficiază de capital politic semnificativ la nivel european, în special după asumarea responsabilităților în domeniul securității regionale.
Comisia Europeană a legat explicit plățile din fondurile europene de respectarea statului de drept, recompensând reformele concrete și penalizând regresul democratic. Decizia de a sprijini financiar România, în timp ce menține presiunea asupra Ungariei, reflectă această strategie clară a instituțiilor europene pentru perioada bugetară 2021-2027.
