Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Fostul premier Adrian Năstase și Silviu Predoiu, fostul director al Serviciului de Informații Externe, critică dur decizia președintelui Nicușor Dan de a participa la prima reuniune a Consiliului Păcii de la Washington — programată pe 19 februarie — în calitate de simplu observator, conform G4Media. Cei doi consideră că statutul de observator nu există în carta noii structuri inițiate de Donald Trump și că România riscă să rămână un spectator al istoriei.
România merge la Washington ca observator — un rol inexistent în cartă.
Nicușor Dan a anunțat duminică participarea la reuniunea Consiliului Păcii printr-o postare pe Facebook: „Voi participa săptămâna viitoare la prima reuniune a Consiliului Păcii la Washington, răspunzând invitației președintelui Statelor Unite ale Americii, Donald Trump. România va avea calitate de observator și voi reafirma sprijinul nostru ferm pentru eforturile internaționale de pace și deschiderea de a participa la procesul de reconstrucție din Fâșia Gaza”.
Nicușor Dan a invocat susținerea rezoluției adoptate în noiembrie 2025 de Consiliul de Securitate al ONU ca bază a deciziei. Consiliul Păcii a fost lansat oficial de Trump la sfârșitul lunii ianuarie 2026 ca organism destinat rezolvării conflictelor globale, cu o structură care acordă președintelui american puteri dominante — inclusiv dreptul de a convoca reuniunile și de a revoca membri.
Năstase și Predoiu: „Nici actor, nici inițiator — doar observator.”
Poziția lui Nicușor Dan a atras reacții critice din partea unor voci cu greutate în politica externă românească. Fostul premier Adrian Năstase publică pe blogul său o analiză semnată de Silviu Predoiu, în care România este prezentată ca o țară care „și-a transformat ezitarea în doctrină de politică externă”.
🗞️ Citește și Acestea
„Problema nu este că mergem acolo. Problema este cum mergem: fără viziune, fără greutate, fără curajul de a spune clar ce vrem”, scrie Predoiu, citat de Năstase.
Critica merge și mai departe: „Când o țară se definește permanent ca observator, nu trebuie să se mire dacă alții o tratează exact așa — ca pe un spectator invitat să privească istoria de pe margine”, precizează textul.
O problemă juridică: statutul de observator nu există în documentele fondatoare.
Năstase ridică și o problemă de substanță privind legalitatea participării. Potrivit fostului premier, Carta Consiliului pentru Pace — în capitolul privind calitatea de membru — prevede doar două categorii: membri pe trei ani, cu mandat reînnoibil la decizia lui Trump, și membri permanenți, fără limită de timp, pentru statele care contribuie cu cel puțin 1 miliard de dolari.
„Nu este prevăzută calitatea de observator”, subliniază Năstase, întrebând dacă România va semna o anexă separată la Cartă și dacă Nicușor Dan însuși va semna un document care nu prevede statutul de observator.
Conform HotNews.ro, mai multe democrații occidentale importante — Franța, Germania, Marea Britanie, Suedia, Norvegia — au refuzat să participe la Consiliu, invocând riscul subminării Națiunilor Unite. Italia, ca și România, a optat pentru statutul de observator.
Implicații pentru politica externă și imaginea internațională a României.
Decizia lui Nicușor Dan de a merge la Washington vine după absența sa de la summiturile de securitate de la Davos și München — un pattern remarcat în presa internațională ca o marginalizare treptată a României în concertul european.
Participarea ca observator poate fi citită în două chei: prudență diplomatică față de o structură controversată, sau lipsă de poziție fermă față de o inițiativă care redistribuie influența diplomatică globală. Reuniunea din 19 februarie va fi și prima întâlnire oficială de substanță a lui Nicușor Dan cu Donald Trump.
Ce urmează va fi definitoriu pentru imaginea externă a României: dacă președintele va transmite un mesaj clar la Washington sau dacă țara va rămâne, în cuvintele lui Predoiu, „observator la viața internațională”.
