Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Legea ANI ajunge din nou pe ordinea de zi a Camerei Deputaților, după ce Curtea Constituțională a decis că prevederea privind declarațiile de interese financiare ale partenerilor de viață ai demnitarilor este neconstituțională, potrivit motivării publicate de HotNews.ro.
Pe ordinea de zi a ședinței Camerei Deputaților se regăsește reexaminarea legii pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul integrității, ca urmare a deciziei Curții Constituționale nr. 883 din 17 august 2026. Camera Deputaților este prima Cameră sesizată, Senatul urmând să decidă în final asupra formei modificate.
Ce a decis Curtea Constituțională în cazul Legii ANI
Judecătorii CCR au menținut, cu majoritate de voturi, prevederea potrivit căreia demnitarii aflați definitiv în stare de incompatibilitate sau conflict de interese își pierd funcția la 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii, chiar dacă situația lor juridică s-a constatat anterior. Este exact prevederea care îl vizează pe primarul Timișoarei, Dominic Fritz, aflat în conflict de interese printr-o decizie definitivă a Înaltei Curți de Casație și Justiție.
CCR a explicat, în comunicatul oficial, că această opțiune legislativă intră în marja de apreciere a Parlamentului. Potrivit Curții, „măsurile de sancționare a conflictului de interese intră în marja de apreciere a legiuitorului”, iar aplicarea în timp a acestora nu contravine Constituției.
🗞️ Citește și Acestea
În schimb, judecătorii au declarat neconstituțională, în unanimitate, obligația partenerilor de viață ai demnitarilor de a depune declarații de interese financiare. Curtea a considerat imprecisă formularea „persoană care are relații asemănătoare celor dintre soți” și a subliniat că, atâta vreme cât România nu reglementează parteneriatul civil, statul nu poate impune obligații juridice unor relații nerecunoscute legal.
Pentru ca legea să poată fi promulgată de președintele Nicușor Dan, Parlamentul trebuie mai întâi să elimine prevederea declarată neconstituțională, printr-un nou vot în ambele Camere.
Legea salarizării, condiționată de un acord politic care încă lipsește
A doua miză majoră a săptămânii din Parlament rămâne noua lege a salarizării din sistemul public, al cărei jalon din PNRR expiră la 31 august, cu 770 de milioane de euro în joc. Liderii PSD, PNL, USR și UDMR au primit deja o variantă a proiectului considerată de echipa tehnică conformă cu obligațiile asumate prin PNRR și cu constrângerile bugetare, potrivit Antena3 CNN.
Consilierul prezidențial Radu Burnete a reamintit însă o clauză esențială a înțelegerii politice dintre cele patru formațiuni: „cele patru partide își asumă ca niciunul dintre ele să nu depună un proiect” dacă nu există consens. Cu alte cuvinte, fără un acord unanim, legea salarizării nu ajunge deloc la vot în Parlament.
Liderii fostei coaliții, Sorin Grindeanu, Ilie Bolojan, Dominic Fritz și Kelemen Hunor, urmează să discute din nou cu președintele Nicușor Dan pe 24 august, pentru o decizie considerată definitivă înaintea termenului-limită.
Sindicatele resping proiectul, PSD pune condiții proprii
Cele cinci confederații sindicale reprezentative la nivel național au respins deja actuala formă a proiectului, avertizând că documentul prezentat drept reformă riscă să mute inechitățile existente dintr-un loc în altul, nu să le elimine.
În interiorul fostei coaliții, PSD a transmis, prin fostul ministru al Muncii Marius Budăi, că nu va vota o lege care ar duce la scăderi salariale sau care ar genera tensiuni sociale mai costisitoare decât sancțiunea neîndeplinirii jalonului din PNRR. Poziția se suprapune cu cea a UDMR, al cărei lider, Kelemen Hunor, a condiționat repetat votul formațiunii sale de menținerea veniturilor actuale ale angajaților din educație și sănătate.
Alte două proiecte, fără legătură cu PNRR, pe agenda săptămânii
Pe lângă cele două dosare legate de jaloanele europene, Camera Deputaților urmează să dezbată și un proiect comun PNL-PSD privind prorogarea termenului pentru introducerea celui de-al doilea examen de admitere la liceu, alături de Evaluarea Națională. Inițiativa, semnată de deputata PNL Raluca Turcan și de deputatul PSD Mihai Ghigiu, ar amâna aplicarea noii proceduri până la absolvirea clasei a VIII-a de către generația care a început gimnaziul în anul școlar 2025-2026.
Săptămâna din Parlament rezumă, practic, presiunea dublă sub care se află coaliția: pe de o parte termenul strict impus de Comisia Europeană pentru jaloanele PNRR, pe de altă parte un acord politic intern care poate bloca oricând votul, chiar și atunci când o variantă de proiect există deja pe masă.
