Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Kelemen Hunor, președintele UDMR, a declarat la Cluj-Napoca, unde participă la Zilele Culturale Maghiare, că formațiunea sa poate susține noua lege a salarizării doar dacă aplicarea ei nu duce la scăderi de venituri, potrivit Antena3 CNN.
Liderul UDMR a explicat că legea salarizării ar fi trebuit adoptată încă din 2023, dar proiectul a fost amânat repetat, iar România riscă acum să piardă 770 de milioane de euro din fonduri europene dacă nu respectă jalonul asumat prin PNRR.
Ce nu acceptă UDMR din actuala variantă a legii
Kelemen Hunor a confirmat că partidul său susține în principiu nevoia unei noi legi a salarizării, pentru a corecta dezechilibrele dintre categoriile profesionale plătite din bani publici. Condiția rămâne însă fermă.
„Insist foarte ferm ca veniturile să nu scadă”, a spus liderul UDMR, adăugând că partidul poate vota proiectul numai dacă nicio categorie de bugetari nu ajunge cu venituri mai mici decât în prezent.
🗞️ Citește și Acestea
Problema punctuală vizează noile încadrări din educație, sănătate și administrația publică, acolo unde aplicarea grilei propuse ar duce, pentru unele posturi, la salarii de bază mai mici decât cele plătite acum. Diferența ar fi acoperită temporar printr-un spor, soluție pe care Kelemen Hunor o respinge.
De ce contestă Kelemen Hunor compensarea prin sporuri
Potrivit Cotidianul, președintele UDMR consideră nedreaptă ideea de a plăti diferența salarială printr-un adaos separat, în loc să fie inclusă direct în salariul de bază.
În argumentația sa, un profesor cu 25 de ani de experiență nu poate primi mesajul, prin noua grilă, că munca sa valorează mai puțin, doar pentru ca statul să completeze ulterior diferența printr-un spor temporar. Rămân, de altfel, necunoscute și alte elemente ale mecanismului de compensare: durata acordării sporului și dacă acesta ar intra sau nu în baza de calcul a pensiei.
Banii lipsă și riscul pentru rating
Dincolo de formula de calcul, Kelemen Hunor a pus punctul pe spațiul bugetar limitat. Varianta negociată cu sindicatele ar presupune cheltuieli suplimentare peste plafonul stabilit prin cadrul financiar actual, iar liderul UDMR susține că legea trebuie să vină la pachet cu sursa clară a banilor necesari.
Formațiunea exclude atât majorarea taxelor, cât și reducerea suplimentară a fondurilor pentru investiții ca soluții de finanțare a noii grile salariale. Experții UDMR analizează în continuare impactul financiar detaliat al proiectului.
Kelemen Hunor a respins totodată scenariul potrivit căruia simpla neadoptare a legii ar retrograda automat România în categoria „junk” pentru agențiile de rating. În evaluarea sa, elementul decisiv rămâne dacă Guvernul respectă plafonul stabilit ca pondere din PIB pentru cheltuielile cu salariile din sectorul public, nu calendarul adoptării în sine.
Primarii mici ar câștiga, unii edili de municipii ar putea pierde
Noua lege ar schimba și veniturile aleșilor locali. Potrivit calculelor UDMR, primarii localităților mici ar urma să câștige din trecerea la noul sistem, în timp ce unii edili de municipii ar putea vedea o scădere a veniturilor. Kelemen Hunor a dat ca exemple situațiile din Satu Mare, Miercurea Ciuc și Odorheiu Secuiesc.
Practic, noua grilă ar apropia categoriile salariale inferioare de cele superioare, ceea ce ar reduce unele diferențe istorice, dar ar putea diminua veniturile pentru funcțiile din zona medie și mediu-superioară a sistemului.
Calendarul legislativ rămâne incert
Legea salarizării este unul dintre proiectele urmărite îndeaproape și de coaliția de guvernare, în contextul jaloanelor asumate prin PNRR și al termenelor impuse de Comisia Europeană. Amânările repetate din ultimul an au transformat proiectul într-un subiect recurent de negociere între partidele de guvernare și sindicatele din educație și sănătate, ambele sectoare invocate constant de Kelemen Hunor drept zonele cu cele mai mari riscuri de scădere a veniturilor.
Pentru UDMR, principiul rămâne același indiferent de presiunea termenelor din PNRR: partidul acceptă reforma sistemului de salarizare, dar nu și un calendar care ar lăsa vreo categorie de angajați cu venituri mai mici decât are astăzi. Miza celor 770 de milioane de euro din PNRR arată, de altfel, că blocajul nu mai e doar o dispută internă a coaliției, ci un termen cu consecințe financiare directe pentru bugetul de stat.
