Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Proiectul noii Legi a salarizării unitare a bugetarilor a trecut prin trei variante succesive în mai, iulie și august 2026, iar impactul bugetar estimat al ultimei forme a scăzut la 11,08 miliarde de lei, față de 12,1 miliarde de lei în varianta din iulie. Liderii PSD, PNL, USR și UDMR au primit noul document joi, la consultările convocate de președintele Nicușor Dan la Palatul Cotroceni, potrivit Mediafax.
Valoarea de referință scade de la 4.100 la 4.000 de lei
Principala modificare dintre ultimele două variante este reducerea valorii de referință, numărul cu care se înmulțește coeficientul fiecărei funcții pentru calculul salariului de bază. Aceasta a coborât de la 4.100 de lei, în forma din iulie, la 4.000 de lei, pentru decembrie 2026 și întregul an 2027, potrivit BZI.ro.
Reducerea cu 100 de lei înseamnă că, pentru orice funcție al cărei coeficient nu se modifică, salariul de bază rezultat din grilă scade matematic cu aproximativ 2,44%.
Iulie, luna majorărilor; august, corecția
O comparație a valorilor salariale urmărite identic în toate cele trei variante arată traiectorii diferite pe parcursul negocierilor. Între mai și iulie, aproximativ 65,7% dintre valorile comparabile au crescut, iar doar circa 14,6% au scăzut. August schimbă însă direcția: aproximativ 95,6% dintre valorile urmărite ajung sub nivelul din iulie, ca urmare directă a reducerii valorii de referință.
🗞️ Citește și Acestea
După toate modificările, raportarea la proiectul inițial din mai arată un tablou mixt: aproximativ 42,4% dintre valori rămân peste nivelul din mai, în timp ce circa 57,6% sunt mai mici. Cu alte cuvinte, august șterge o parte importantă din creșterile acordate în iulie, fără să le anuleze pe toate.
Cercetarea și demnitarii, printre categoriile afectate direct
Reducerea nu se limitează la efectul matematic al valorii de referință. Pentru unele funcții, este ajustat și coeficientul de ierarhizare, astfel încât cele două efecte se cumulează. Este cazul unei poziții de cercetător științific II, al cărei salariu calculat rămâne stabil în mai și iulie, dar coboară în august, o reducere de aproximativ 18,5% față de ambele variante anterioare.
O schimbare similară de filozofie apare la funcțiile de demnitate publică, unde proiectul introduce o eșalonare a coeficienților până în 2031. Pentru șeful statului, coeficientul maxim, aplicat integral în varianta din mai, nu mai este acordat imediat în formele ulterioare, iar valoarea rezultată pentru prima etapă a scăzut cu aproximativ 21% față de proiectul inițial.
Nu toate categoriile au parte de reduceri. În Cultură, de exemplu, majorările acordate în iulie au fost suficient de mari încât aproximativ 73% dintre valorile urmărite rămân peste nivelul din mai, chiar și după corecțiile din august.
Ce spun oficialii despre stadiul negocierilor
Consilierul prezidențial Radu Burnete a precizat, la finalul discuțiilor de la Cotroceni, că proiectul urmează să fie analizat de partide în perioada următoare. El a subliniat că, deocamdată, documentul nu are susținerea formală a vreunei formațiuni politice: „Acum este la partide, nu este asumat de niciun partid”, a declarat Burnete, citat de Mediafax.
Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a explicat că una dintre principalele constrângeri ale proiectului ține de sustenabilitatea fiscal-bugetară și de riscul unei retrogradări a ratingului de țară. „Nu există posibilitatea să ne întindem mai mult decât ne este plapuma”, a afirmat ministrul, în legătură cu limitele bugetare impuse de discuțiile cu Comisia Europeană.
Partidele urmează să analizeze proiectul pe parcursul weekendului, iar liderii politici ar urma să revină la Palatul Cotroceni la începutul săptămânii viitoare pentru a stabili dacă există consens. Noua Lege a salarizării rămâne unul dintre jaloanele asumate de România prin PNRR, iar termenul de 31 august este legat de aproximativ 770 de milioane de euro din fonduri europene. Reducerea impactului bugetar cu peste un miliard de lei față de varianta din iulie arată însă cât de strânsă a rămas marja de manevră a Guvernului în negocierile cu partenerii sociali și cu Bruxelles-ul.
