Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
O dronă maritimă încărcată cu explozibil, distrusă joi de un avion F-16 românesc la câteva sute de metri de platforma Neptun Deep, ar putea reprezenta mai degrabă un test al reacției României decât o tentativă reală de a avaria platforma de gaze, potrivit generalului în retragere Virgil Bălăceanu, citat de HotNews.ro. Incidentul, al cincilea de acest tip din ultimele săptămâni, a fost confirmat oficial de Ministerul Apărării Naționale.
Ce s-a întâmplat, de fapt, joi în Marea Neagră
Drona a fost semnalată în jurul orei 06:28 de o navă comercială, la aproximativ 80 de mile marine est de Constanța, în Zona Economică Exclusivă a României, la câteva sute de metri de lucrările pentru extracția gazelor de la platforma Neptun Alpha. Garda de Coastă a alertat Ministerul Apărării, iar două aeronave F-16 au fost ridicate de la sol cu ordin de tragere. Una dintre ele a lovit ținta cu tunul de bord, iar o echipă EOD a Forțelor Navale a neutralizat ulterior resturile, potrivit Digi24.
Ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță, a precizat că verificările au confirmat existența unei încărcături explozive la bordul dronei, iar partea ucraineană a transmis oficial că aparatul nu îi aparține.
Bălăceanu: o dronă de suprafață ar fi avut șanse reduse să provoace pagube majore
Întrebat dacă apropierea dronei de Neptun Deep poate fi o coincidență, Virgil Bălăceanu a explicat că modul în care aparatul a fost descoperit și neutralizat sugerează o deplasare cu viteză redusă. Generalul a apreciat că imaginile publicate de MApN indică un aparat relativ mic, deci cu o cantitate redusă de explozibil, insuficientă pentru un atac eficient asupra platformei.
🗞️ Citește și Acestea
„Ce daune ar fi putut să producă dacă ai face o asemenea acțiune, să îi spunem sub steag fals? Ar trebui să folosești dronele subacvatice”, a explicat Bălăceanu, subliniind că o amenințare reală pentru infrastructura offshore ar veni mai degrabă din partea unor drone submarine, mult mai greu de detectat.
Giurgiulești și Neptun Deep, cele mai expuse două puncte
Generalul în rezervă consideră că România nu trebuie să excludă posibilitatea unei operațiuni sub steag fals a Rusiei pe termen mai lung. În analiza sa, Portul Giurgiulești și platforma Neptun Deep rămân cele mai vulnerabile puncte, tocmai pentru că niciunul dintre ele nu ar intra clar sub incidența Articolului 5 al NATO: Giurgiulești pentru că este parțial pe teritoriul Republicii Moldova, iar Neptun Deep pentru că se află în zona economică exclusivă, nu în apele teritoriale propriu-zise.
România nu are încă o lege pentru dronele maritime
Incidentul scoate în evidență, potrivit lui Bălăceanu, o vulnerabilitate legislativă reală. România are deja un cadru pentru combaterea dronelor aeriene neautorizate, dar nu și pentru amenințările venite dinspre mare. Generalul a cerut o lege dedicată, care să clarifice explicit cine răspunde de protecția platformelor precum Neptun Deep, în condițiile în care responsabilitatea este în prezent împărțită între Garda de Coastă, Ministerul de Interne și compania care operează platforma, fără o structură unică de coordonare.
Bălăceanu a mai propus o cooperare mai strânsă cu Turcia în Marea Neagră, argumentând că cele două state au interese comune, ambele deținând infrastructură de exploatare a resurselor expusă unor eventuale amenințări hibride.
A cincea dronă distrusă în ultimele săptămâni
Potrivit Economica.net, este a cincea dronă distrusă în spațiul aerian sau maritim al României din 24 iulie încoace, după alte trei drone aeriene doborâte de F-16 românești în zilele de 24, 25 și 26 iulie și o a patra, distrusă pe 16 august de un F-18 spaniol în zona Galați. Președintele Nicușor Dan a condamnat intensificarea acestor incidente și a felicitat public Armata Română pentru intervenția rapidă.
Rămâne de văzut dacă autoritățile vor reuși să adopte, până la producerea unui incident cu consecințe reale, cadrul legislativ pe care Bălăceanu îl consideră deja întârziat pentru apărarea infrastructurii offshore din Marea Neagră.
