Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Prognoza FMI pentru România indică o contracție a economiei cu 0,5% în 2026, după o estimare anterioară de creștere de 0,7%, potrivit Profit.ro. Fondul Monetar Internațional vede o revenire mai lentă în 2027 și o piață a muncii în deteriorare.
Cifrele FMI pentru 2026 și 2027
Revizuirea înseamnă o tăiere de 1,2 puncte procentuale față de estimarea de primăvară. Pentru 2027, instituția anticipează o creștere de 2,2%, ușor sub proiecția anterioară de 2,5%.
Previziunile FMI în cifre
- PIB 2026: -0,5%, față de +0,7% în estimarea anterioară
- PIB 2027: +2,2%, față de 2,5%
- Inflație medie: 8,2% în 2026 (față de 7,8%) și 4,1% în 2027 (față de 3,9%)
- Șomaj: 6,5% în 2026, față de 6,1% în 2025 și 6% în estimarea anterioară
- Deficit de cont curent: 7% din PIB în 2026 și 6,7% în 2027
Titlul Profit.ro subliniază că piața muncii este așteptată să se deterioreze, iar cifrele sunt coerente cu această lectură: o rată a șomajului de 6,5% în 2026 înseamnă 0,4 puncte procentuale peste nivelul din 2025.
În primăvară, FMI redusese deja prognoza pentru 2026 la 0,7%, de la 1,4%, amintește Digi24. A doua tăiere consecutivă mută discuția din zona încetinirii în cea a contracției.
🗞️ Citește și Acestea
Energia și riscurile externe din raportul FMI
În evaluarea globală, Fondul descrie conflictul din Orientul Mijlociu drept cea mai acută formă de risc geopolitic. Șocul negativ de ofertă se transmite, spune instituția, prin „prețuri mai mari și mai volatile la energie”, potrivit Profit.ro.
Fondul vede creșterea economiei mondiale la 3,1% în 2026 și la 3,4% în 2027, notează Stiripesurse. FMI mai spune că rămâne de văzut dacă cererea alimentată de inteligența artificială se va transforma într-un câștig durabil de productivitate. Pentru o economie cu inflație de peste 8%, cum este cea a României în prognoză, factura energiei rămâne o variabilă sensibilă.
Ce spun Banca Mondială și datele despre consum
Prognoza FMI pentru România nu vine izolat. Banca Mondială estima, în raportul semestrial de vară, o creștere zero pentru România în 2026 și de 1,7% în 2027, iar țara se număra printre cele cu cele mai mari tăieri față de începutul anului, scrie Economica.net. Instituția a menționat spațiul fiscal limitat al României.
Un raport anterior al Băncii Mondiale, citat de Capital, arăta că economia crescuse cu 0,7% în 2025, cel mai slab ritm de după pandemie. Consumul privat avansase doar cu 0,6% în 2025, față de aproape 6% în 2024, pe fondul înghețării salariilor și pensiilor din sectorul public.
Ajustarea fiscală, între deficit și consum
Aceleași surse arată și partea reușită a consolidării: deficitul bugetar a coborât la 8% din PIB în 2025, de la 9,3% în 2024, iar Banca Mondială îl vedea sub 6% în 2027 dacă politicile rămân neschimbate. Datele Ministerului Finanțelor, citate de Stiripesurse, indică un deficit de 2,34% din PIB în primele șapte luni din 2026, față de 3,99% în aceeași perioadă din 2025.
Măsurile fiscale ale Guvernului Bolojan, între care TVA standard de 21%, accize mai mari și contribuție de sănătate pentru pensiile peste 3.000 de lei, sunt prezentate de aceeași publicație drept parte din explicația consumului slab. Interpretarea îi aparține publicației, nu FMI.
În materialele consultate nu apare nicio reacție a Ministerului Finanțelor sau a Guvernului la noua prognoză. Cabinetul funcționează oricum în interimat, iar un guvern interimar nu poate lansa politici publice noi, arată Wall-Street.ro, citând liderul UDMR Kelemen Hunor.
Prognoza FMI pentru România așază în același tablou două realități care se contrazic doar aparent: un deficit în scădere și o economie care se contractă, cu inflație de 8,2% și șomaj în urcare. Tensiunea rămâne vizibilă chiar în cifrele instituției, unde ajustarea bugetară și consumul slab apar în aceeași ecuație.
