Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Prognoza FMI pentru România a trecut de la o creștere de 0,7% la o contracție de 0,5% a economiei în 2026, iar fostul premier Florin Cîțu pune scăderea pe seama majorărilor de taxe, potrivit G4Media.
De la +1,4% la -0,5%: ce arată noul raport al FMI
Noul raport World Economic Outlook estimează pentru 2026 o scădere a PIB-ului României cu 0,5%. În ediția de primăvară, Fondul anticipa un avans de 0,7%, iar în cea din toamna anului trecut vedea o creștere de 1,4%.
România și Irlanda, pentru care contracția prognozată este de 1%, sunt singurele economii europene care scad în acest an, atât în grupul celor avansate, cât și în al celor emergente. Pentru Europa în ansamblu, FMI estimează o creștere de 1,4%, iar regiunea emergentă și în curs de dezvoltare ar urma să crească în medie cu 1,7%.
Pentru Ucraina, prognoza indică un avans de 1%, iar pentru Rusia o creștere de 0,9%, notează Curs de Guvernare. De aici pornește comparația făcută de Cîțu.
🗞️ Citește și Acestea
Raportul înrăutățește și celelalte repere. Inflația medie anuală este estimată la 8,2% în 2026, față de 7,8% în ediția de primăvară, iar deficitul de cont curent la 7% din PIB. Pentru 2027, FMI prevede o creștere de 2,2%, sub cele 2,5% estimate anterior, dar ușor peste media regională de 2,1%. Deficitul de cont curent rămâne printre cele mai ridicate din Europa.
Ce spune Florin Cîțu despre taxele din vara anului trecut.
Într-o postare pe Facebook, Cîțu susține că majorările de taxe introduse în vara anului trecut au împins România spre recesiune. Fostul premier subliniază că România ar fi „SINGURA economie din Europa emergentă și în curs de dezvoltare care se contractă” în 2026, potrivit StiriPeSurse.
El compară România cu Rusia și Ucraina și leagă situația de ceea ce numește guvernare cu măsuri socialiste. Cîțu amintește că Ministerul Finanțelor a propus atunci majorarea taxelor, iar premierul a acceptat-o.
Pachetul fiscal al Guvernului condus atunci de Ilie Bolojan a inclus majorarea TVA standard de la 19% la 21%, scumpirea accizelor la carburanți, alcool și tutun și contribuția de sănătate pentru pensiile mai mari de 3.000 de lei, scrie aceeași publicație.
Executivul a menținut totodată înghețarea salariilor din sectorul public și a pensiilor în 2026. Bolojan a motivat atunci măsurile prin nevoia de a reduce deficitul bugetar și de a păstra credibilitatea financiară a României, potrivit StiriPeSurse.
Ce poate și ce nu poate arăta comparația cu Rusia și Ucraina
Prognoza FMI pentru România oferă traiectoria, nu o defalcare a cauzelor. Sursele consultate prezintă cifrele și revizuirile, fără să atribuie explicit scăderea pachetului fiscal de anul trecut. Legătura dintre taxe și recesiune este, în acest punct, lectura lui Cîțu.
O parte din ea este susținută însă de Banca Mondială, care estimează tot o contracție de 0,5% și pune declinul, între altele, pe seama consolidării fiscale, notează Monitorul BT.
Comparația cu Rusia și Ucraina mută discuția pe un teren dificil. Cele trei economii pornesc din puncte diferite și sunt expuse unor șocuri diferite, iar sursele citate nu fac o comparație a cauzelor.
Într-o economie care scade, o inflație medie de 8,2% înseamnă venituri reale sub presiune. Aceasta este o lectură a datelor, nu o cifră din raport.
În prima parte a anului, Bolojan a susținut că efectele măsurilor de ajustare se vor disipa în a doua jumătate a anului, iar activitatea economică se va relansa, potrivit StiriPeSurse. Noua prognoză arată că revenirea întârzie.
Până la redactarea materialului, nu a fost găsit un punct de vedere oficial al Ministerului Finanțelor sau al lui Ilie Bolojan la declarațiile lui Cîțu.
Diferența de 1,2 puncte procentuale față de ediția de primăvară, respectiv de 1,9 față de cea din toamna anului trecut, este cifra pe care se sprijină ambele tabere: Cîțu o citește ca verdict asupra pachetului fiscal, iar promisiunea unei relansări în a doua jumătate a anului rămâne, în prognoza FMI pentru România, nerespectată.
