Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Ultima variantă a proiectului legii salarizării stabilește valoarea de referință pentru salariile plătite din fonduri publice la 4.000 de lei, începând cu 1 decembrie 2026, potrivit Digi24. Documentul a fost prezentat liderilor coaliției la Palatul Cotroceni, în cadrul consultărilor convocate de președintele Nicușor Dan, cu 11 zile înainte de termenul-limită pentru îndeplinirea jaloanelor din PNRR.
Suma de 4.000 de lei este mai mică decât cea din proiectul fostului ministru al Muncii, Florin Manole, de 4.325 de lei, și decât valoarea de 4.100 de lei din varianta discutată în luna iulie. Reducerea reprezintă o scădere de aproximativ 100 de lei față de forma anterioară a legii, respinsă anterior de Comisia Europeană.
Grilă cu 12 grade salariale și coeficienți între 1 și 8
Proiectul introduce o grilă unică de 12 grade salariale, în care funcțiile din sectorul bugetar sunt ierarhizate în funcție de complexitate, responsabilitate, experiență și condiții de muncă. Coeficienții de salarizare sunt cuprinși între 1 și 8, iar raportul dintre cel mai mic și cel mai mare salariu de bază din sectorul public rămâne fixat la 1 la 8.
Salariul de bază va rezulta din înmulțirea coeficientului aferent funcției cu valoarea de referință. Pentru decembrie 2026 și pentru întreg anul 2027, această valoare este fixată prin lege la 4.000 de lei, urmând ca din 2028 majorarea ei să fie corelată cu obiectivul reducerii cheltuielilor salariale publice, ca procent din PIB.
🗞️ Citește și Acestea
Legea ar urma să înlocuiască actuala Lege-cadru nr. 153/2017 și să intre în vigoare, cu unele excepții, la 1 decembrie 2026, dată de la care s-ar aplica personalului din Parlament, Administrația Prezidențială, Guvern, ministere, administrația locală și instituțiile publice.
Niciun salariu nu scade imediat, dar o treime din posturi sunt sub grilă
Proiectul introduce o „diferență salarială tranzitorie” pentru situațiile în care venitul calculat prin noua grilă ar fi mai mic decât cel aflat în plată în noiembrie 2026. Angajatul primește diferența dintre cele două valori atât timp cât ocupă aceeași funcție, iar diferența se reduce treptat pe măsură ce noul salariu crește, până dispare complet.
Potrivit unei analize a documentului, aproximativ o treime dintre posturile evaluate ar ajunge, prin aplicarea directă a noii grile, la venituri mai mici decât cele actuale, motiv pentru care mecanismul tranzitoriu devine esențial pentru cei afectați. Deși salariile nu scad imediat, viitoarele majorări riscă să fie absorbite, pentru aceste categorii, de compensarea contabilă, nu de creșteri reale.
Sporurile, plafonate la 20%. Apar premiile de performanță
Suma sporurilor, indemnizațiilor, primelor și premiilor nu va putea depăși 20% din suma salariilor de bază, calculată la nivelul fiecărui ordonator principal de credite, cu excepțiile prevăzute expres de lege, printre care sporul de noapte de 25% și plata muncii suplimentare.
Proiectul introduce premii de performanță, acordate trimestrial, semestrial sau anual, pentru angajații cu rezultate deosebite. Valoarea totală a acestor premii nu poate depăși 4% din fondul salarial al fiecărui ordonator, iar ele pot fi acordate pentru cel mult 30% dintre posturile de execuție și cel mult 30% dintre posturile de conducere.
Radu Burnete: „Nu este asumat de niciun partid”
Consilierul prezidențial Radu Burnete a explicat, după consultările de la Cotroceni, că liderii partidelor au primit versiunea proiectului și urmează să o analizeze în zilele următoare, inclusiv în cursul weekendului.
„Acum este la partide, nu este asumat de niciun partid”, a precizat Radu Burnete, adăugând că săptămâna viitoare liderii se vor reîntâlni cu președintele pentru a stabili dacă există consens politic.
Pîslaru: riscul de downgradare depășește miza jalonului PNRR
Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a explicat că discuțiile cu Comisia Europeană au vizat sustenabilitatea fiscal-bugetară, acceptabilitatea socială și un mecanism de control care să prevină abaterile ulterioare de la lege, așa cum s-a întâmplat cu Legea 153/2017.
„Nu există posibilitatea să ne întindem mai mult decât ne este plapuma”, a avertizat Dragoș Pîslaru, subliniind că riscul unei retrogradări a ratingului de țară cântărește mai greu decât simpla îndeplinire a jalonului din PNRR.
Ministrul a precizat că a discutat separat cu sectoarele de cultură, diplomație și justiție pentru a clarifica solicitările liderilor politici, iar Legea salarizării valorează, potrivit consilierului prezidențial Radu Burnete, aproape 170 de miliarde de lei anual și afectează peste un milion de angajați.
Miza PNRR și calendarul discuțiilor
Noua lege a salarizării reprezintă unul dintre jaloanele asumate de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență, cu o miză de aproximativ 770 de milioane de euro și termen-limită la 31 august 2026. Consultările de la Cotroceni au avut loc după ce Comisia Europeană respinsese anterior o formă a proiectului prezentată de miniștrii interimari Alexandru Nazare și Dragoș Pîslaru.
La discuții au participat președintele PSD, Sorin Grindeanu, președintele PNL, Ilie Bolojan, liderul USR, Dominic Fritz, și președintele UDMR, Kelemen Hunor. Fără un consens politic explicit obținut încă, miza reală a proiectului rămâne echilibrul dintre respectarea calendarului PNRR și evitarea reducerii veniturilor pentru o parte semnificativă a bugetarilor.
