Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Comisiile de specialitate ale Senatului au respins, pe 19 august, cererea de reexaminare depusă de președintele Nicușor Dan pe legea hidrocentralelor din ariile protejate, informează Radio România Actualități. Actul normativ ajunge acum la vot final în plen, în forma criticată de șeful statului.
Cum au votat cele patru comisii ale Senatului
Raportul a fost dat de comisiile pentru mediu, energie, economie și ape, reunite în ședință comună. Senatorii PSD, UDMR, AUR și PACE au votat împotriva solicitării președintelui, în timp ce reprezentanții USR și PNL fie au susținut poziția de la Cotroceni, fie s-au abținut, scrie Realitatea.net.
Rezultatul este un raport de admitere a legii exact în varianta care ajunsese deja la promulgare. Votul din plenul Senatului este așteptat, cel mai probabil, săptămâna viitoare, potrivit aceleiași surse.
Cele șapte amenajări hidroenergetice deblocate de lege
Ministerul Energiei a identificat șapte proiecte care ar putea intra sub incidența noilor prevederi: Pașcani, Răstolița, Surduc-Siriu, Livezeni-Bumbești, Cornetu-Avrig, Cerna-Motru-Tismana și Cerna-Belareca.
🗞️ Citește și Acestea
O parte dintre ele erau construite în proporție de până la 90% când, în 2007, peste zonele respective au fost trasate perimetre de arii naturale protejate. Lucrările s-au oprit atunci și nu au mai fost reluate.
Textul permite autorității centrale de mediu să scoată suprafețe din interiorul ariilor protejate, la solicitarea beneficiarului, în termen de 60 de zile, dacă la data de 29 iunie 2007 existau hotărâri de guvern sau decrete pentru amenajări hidroenergetice, iar lucrările erau demarate. Legea mai instituie o exceptare de la evaluarea impactului asupra mediului pentru proiectele desemnate de CSAT ca fiind de apărare sau securitate națională.
Buzoianu: termenul de 60 de zile nu poate fi îndeplinit.
Ministrul Mediului, Diana Buzoianu, a intervenit online în ședința comisiilor și a atacat exact acest termen, dând exemplul unui parc național pentru care o procedură similară a durat aproximativ un an. „60 de zile e doar un termen populist care nu poate fi îndeplinit”, a spus ea, potrivit sursei citate anterior.
Doi directori din Ministerul Mediului au avertizat, în aceeași ședință, că legea în forma actuală ar putea declanșa o procedură de infringement a Comisiei Europene împotriva României.
Înainte de vot, ministrului nu i s-a mai acordat cuvântul, moment care a generat un schimb de replici între senatorii PSD și AUR și cei din USR care îi susțineau poziția.
Ce a cerut, de fapt, Nicușor Dan prin cererea de reexaminare
Președintele a trimis legea înapoi în Parlament pe 12 august, după ce Curtea Constituțională îi respinsese, prin Decizia nr. 735 din 24 iunie 2026, obiecția de neconstituționalitate. De data aceasta nu mai contestă constituționalitatea actului, ci oportunitatea lui.
Argumentul central ține de vechimea fundamentării. Expunerea de motive se sprijină pe scumpirea energiei din 2021 și pe concluziile unei comisii parlamentare de anchetă din acea perioadă, în timp ce legea a fost adoptată în octombrie 2025, iar reexaminarea are loc în august 2026, arată Agerpres.
Cotroceniul susține că existența unei aprobări anterioare anului 2007 dovedește doar că investiția a fost cândva agreată, nu că mai este viabilă tehnic sau sustenabilă economic după aproape două decenii. Președintele cere verificarea stadiului lucrărilor, a costurilor de finalizare și a alternativelor.
Un al doilea argument privește suprapunerea de reglementări. Pentru aceeași hidrocentrală ar putea deveni aplicabile simultan regimul ariilor protejate, regulile pentru siturile Natura 2000, evaluarea de mediu, protecția speciilor, normele din domeniul apelor și legislația specială pentru proiecte energetice strategice.
Merită precizat ce a spus Curtea, pentru că nuanța se pierde ușor în dispută. CCR a reținut că mecanismul vizează ariile protejate de interes național, nu siturile Natura 2000, și că legislația europeană de mediu rămâne aplicabilă de la caz la caz.
Argumentele PSD și poziția AUR
Președintele grupului PSD din Senat, Daniel Zamfir, inițiatorul legii, a argumentat că orice reformulare ar readuce actul pe circuitul contestațiilor și că problema reală este modul în care au fost trasate ariile protejate în 2007, peste obiective aproape terminate.
Poziția lui era anunțată încă de la primirea cererii de reexaminare, când scria că viața oamenilor contează înaintea vieții „oricărui peștișor, răcușor sau moluscă”, într-o postare citată de Antena 3 CNN.
Liderul grupului AUR, Petrișor Peiu, a mers pe o linie diferită de a lui Zamfir. El a spus că a citit documentele din 2007 și că cei care au delimitat atunci ariile protejate au făcut-o în cunoștință de cauză, dar că AUR va vota, totuși, ca legea să ajungă la promulgare în forma inițială.
Constituția îi permite președintelui să ceară reexaminarea unei legi o singură dată. După votul din plen, actul se întoarce la Cotroceni, iar termenul de promulgare se scurtează.
Astfel, cele 60 de zile pe care ministrul Mediului le consideră imposibil de respectat încep să curgă abia după ce legea intră în vigoare. Până atunci, singurul lucru clar este că avertismentul privind infringementul a venit din interiorul aceluiași Executiv care ar urma să pună legea în aplicare.
