Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Simina Tănăsescu, președinta Curții Constituționale, va redacta o opinie separată față de decizia majorității judecătorilor în cazul amendamentului Fritz și susține că prevederea este neconstituțională, potrivit Digi24. Poziția a fost exprimată public pe 18 august.
Ce a spus președinta CCR despre decizia majorității
Declarațiile au fost făcute într-un interviu acordat publicației Cotidianul. Tănăsescu a explicat că hotărârea adoptată cu majoritate de voturi rămâne decizia Curții, indiferent de ce cred judecătorii rămași în minoritate.
„Nu pot argumenta în sens contrar”, a spus președinta CCR, într-un interviu pentru Cotidianul, referindu-se la propria poziție față de soluția colegilor săi.
Ea a precizat că vor exista mai multe opinii separate, fără să știe încă numărul exact, și că decizia urmează să fie adusă la cunoștința publicului prin publicarea în Monitorul Oficial. Motivarea și opiniile separate se publică în același loc.
🗞️ Citește și Acestea
Distincția e importantă. O opinie separată nu schimbă soluția și nu suspendă efectele deciziei, dar rămâne atașată motivării și poate fi invocată ulterior, inclusiv într-un dosar la Strasbourg.
Ce spune Tănăsescu despre un eventual proces al lui Fritz la CEDO.
Primarul Timișoarei a anunțat că se adresează Curții Europene a Drepturilor Omului, pe motiv că legea produce efecte retroactive. Președinta CCR a comentat scenariul fără să îl încurajeze și fără să îl respingă.
O hotărâre a instanței europene ar putea obliga statul român la anumite conduite sau la măsuri reparatorii, dar numai dacă judecătorii de la Strasbourg ajung la aceeași concluzie cu petiționarul, a explicat ea. Nu există însă un efect direct și imediat asupra deciziei deja pronunțate, pentru că actele Curții Constituționale sunt definitive.
Cu alte cuvinte, chiar și un câștig la CEDO nu ar anula automat decizia din 17 august. Ar deschide, în cel mai bun caz, o discuție despre despăgubiri sau despre obligația statului de a modifica legislația.
Cine sunt cei cinci judecători care au validat amendamentul
Cinci judecători constituționali au votat pentru constituționalitatea prevederilor tranzitorii, arată Digi24. Textul spune că persoanelor găsite definitiv incompatibile sau în conflict de interese le încetează de drept funcția la 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii.
Potrivit Observator News, citat de Ziare.com, votul ar fi fost 5 la 4, iar amendamentul a fost validat de Mihai Busuioc, Cristian Deliorga, Gheorghe Stan, Mihaela Ciochină și Csaba Asztalos. Primii trei au ajuns la Curte cu sprijinul PSD.
Un detaliu de procedură explică o parte din tensiune: Tănăsescu nu a mai fost judecător raportor pe dosarul Legii integrității, funcția fiind preluată de Asztalos, care se numără printre cei cinci.
Ancheta din Senat și întâlnirea din 14 august cu Bolojan
Peste dezbaterea juridică s-a suprapus un scandal instituțional. Comisia pentru constituționalitate a Senatului a aprobat inițierea unei anchete parlamentare privind întrevederea neanunțată dintre premierul demis Ilie Bolojan și președinta CCR, relatează Radio România Actualități.
Decizia a trecut cu șase voturi, ale PSD, AUR și PACE, împotriva a trei voturi venite de la PNL și USR. Primele audieri sunt programate pentru 26 august, iar pe listă figurează cei doi oficiali și funcționarii din biroul unde ar fi avut loc discuția.
Întâlnirea ar fi avut loc pe 14 august, în biroul președintelui Senatului, Mircea Abrudean, cu trei zile înainte ca CCR să decidă pe Legea integrității. Curtea a susținut că discuția a vizat o chestiune administrativă, nevoia de spații suplimentare pentru activitatea instituției, arată spotmedia.ro.
Înalta Curte, Consiliul Superior al Magistraturii și președinții curților de apel ceruseră anterior clarificarea completă a circumstanțelor.
Aici se închide cercul. Persoana care spune acum că amendamentul e neconstituțional este aceeași care a pierdut calitatea de raportor în dosar și care va fi chemată în Parlament să explice o întâlnire cu premierul ce a atacat legea la Curte.
Până la publicarea motivării în Monitorul Oficial, opinia separată a președintei CCR nu produce niciun efect juridic. Produce, în schimb, un efect politic măsurabil: confirmă public că însăși conducerea Curții consideră greșită decizia pe care instituția a pronunțat-o.
