Prăbușirea investițiilor străine în primul semestru a împins PSD într-un atac direct la adresa PNL și a premierului interimar Ilie Bolojan, acuzat că a dat, în ianuarie, o ordonanță care le permite multinaționalelor să își scoată profiturile din țară fără plafon, relatează Mediafax.
Cifra care a declanșat scandalul: minus 82%
Datele care au aprins disputa arată o cădere greu de relativizat. Investițiile străine directe au coborât la 669 de milioane de euro în primul semestru din 2026, față de 3,719 miliarde de euro în aceeași perioadă a anului trecut, adică o scădere de aproximativ 82%.
Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a cuantificat pierderea la peste 500 de milioane de euro în ultimele trei luni, potrivit Bursa.ro.
Teza social-democraților nu e că investitorii au plecat, ci că banii au plecat. „Investitorii n-au fugit de Bolojan, ci au rămas aici, dar și-au transferat profiturile”, susține partidul în comunicatul citat de Mediafax. Concluzia lor: mai puțini bani de reinvestit și taxe pierdute pentru statul român.
Merită precizat ce măsoară, de fapt, indicatorul. Investițiile străine directe raportate de banca centrală cuprind și profitul reinvestit, nu doar capitalul nou adus în țară. Când o companie decide să trimită dividendele către firma-mamă în loc să le lase în România, cifra scade fără ca vreo fabrică să se închidă. Exact în acest punct se despart cele două interpretări politice.
🗞️ Citește și Acestea
Al doilea reproș al PSD ține de propriul program de stimulare economică, despre care partidul spune că a fost blocat, deci că țara nu a avut nici instrumentul de a atrage investiții noi în locul celor pierdute.
Ce prevedea plafonul de 1% eliminat în ianuarie
Măsura vizată de PSD a existat foarte puțin. Codul fiscal prevedea că firmele cu o cifră de afaceri sub 50 de milioane de euro își puteau deduce cheltuielile cu servicii de consultanță, management sau drepturi de proprietate intelectuală contractate de la entități afiliate din străinătate doar în limita a 1% din totalul cheltuielilor exercițiului financiar.
Guvernul a abrogat prevederea la finalul lunii ianuarie, invocând o solicitare a OCDE. Argumentul oficial a fost că textul risca interpretări diferite și intra în contradicție cu angajamentele asumate de România privind nediscriminarea fiscală și evitarea dublei impuneri, scria atunci HotNews.ro.
Purtătorul de cuvânt al Guvernului anunțase, la momentul respectiv, că abrogarea este temporară, până la găsirea unei formule agreate cu OCDE. România obținuse până acolo 19 din cele 25 de avize formale necesare aderării la organizație.
Șapte luni mai târziu, o formulă nouă nu a fost anunțată public, iar plafonul a rămas eliminat.
Replica PNL: „Cifrele oficiale arată altceva”
Liberalii au răspuns punct cu punct, respingând ideea unui colaps economic. „Cifrele oficiale arată altceva”, a transmis partidul într-un comunicat citat de Digi24, acuzând PSD că încearcă să inducă o imagine apocaliptică.
Argumentele lor sunt în principal macroeconomice. Inflația anuală a scăzut de la 10,42% în iunie la 8,2% în iulie. Deficitul de cont curent s-a redus cu 5,4% în primele cinci luni, deficitul comercial cu bunuri cu 3,9%, iar exporturile au crescut cu 2,3%.
Pe partea de investiții, PNL nu contestă cifra, ci interpretarea ei: scăderea ar reflecta în bună măsură o ajustare contabilă, profituri reinvestite mai mici și companii care au restituit bani către firmele-mamă, nu o retragere a investitorilor din România. Liberalii vorbesc despre o perioadă de reechilibrare, după ani în care consumul a fost stimulat prin deficite și împrumuturi.
De ce se ceartă acum două partide care au guvernat împreună
Disputa are un context precis. Guvernul Bolojan a fost demis prin moțiune de cenzură pe 5 mai, cu voturile PSD și AUR, iar Executivul funcționează de atunci în interimat, fără ca președintele Nicușor Dan să fi desemnat un nou premier.
Într-un asemenea aranjament, responsabilitatea pentru cifrele economice devine ea însăși obiect de negociere. PSD are nevoie ca deteriorarea să fie atribuită deciziilor lui Bolojan, PNL are nevoie ca ea să apară drept moștenire a deficitelor anterioare, iar ambele au condus țara împreună până în primăvară.
Rămâne o întrebare pe care niciunul dintre cele două comunicate nu o atinge: dacă plafonul de 1% a fost eliminat pentru că îl cerea OCDE, iar formula alternativă promisă atunci nu a apărut nici acum, întârzierea nu se explică prin cifrele invocate de niciuna dintre tabere.
