Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Vicepreședintele american JD Vance a generat o furtună de critici după ce și-a exprimat public dorința ca soția sa, Usha, crescută în religia hindusă, să se convertească la creștinism, potrivit Agerpres.
Declarațiile controversate de la Universitatea Mississippi.
Controversa a început miercuri, 29 octombrie 2025, când JD Vance a participat la un eveniment organizat de Turning Point USA la Universitatea din Mississippi, în memoria fondatorului organizației, Charlie Kirk, asasinat în septembrie. Catolic practicant, convertit în 2019, Vance a fost întrebat despre educația celor trei copii ai săi într-o căsnicie interconfesională.
„Oare sper eu ca ea să fie în cele din urmă atinsă de același lucru care m-a atins pe mine la biserică? Da, sincer, chiar sper„, a răspuns vicepreședintele, conform HotNews. „Pentru că cred în Evanghelia creștină și sper că, în cele din urmă, soția mea va ajunge să vadă lucrurile la fel ca mine.”
Vance a adăugat că respectă liberul arbitru al soției sale: „Dar dacă nu este cazul, Dumnezeu spune că toată lumea are liber arbitru, deci nu mă deranjează.”
🗞️ Citește și Acestea
Reacții negative și acuzații de „hindufobie”.
Declarațiile au stârnit critici vehemente pe rețelele de socializare și în presa internațională. The Times of India, unul dintre cele mai mari ziare din lume, a observat că „Vance a dat dovadă de hindufobie”, iar fostul secretar de stat indian Kanwal Sibal l-a acuzat pe vicepreședinte că „se teme să-i recunoască originea hindusă” soției sale.
Un utilizator pe platforma X l-a acuzat pe Vance că „sacrifică religia soției sale pentru acceptarea momentană” a extremiștilor conservatori. Răspunzând acestor critici, Vance a calificat vineri comentariile drept „josnice” și manifestări de „bigotism anticreștin„.
„Soția mea – după cum am spus la TPUSA – este cea mai minunată binecuvântare din viața mea„, a scris Vance pe X. „Ea însăși m-a încurajat să mă reîntorc la credința mea cu mulți ani în urmă.”
Poziția fermă a Ushei Vance
Usha Vance, născută în San Diego din părinți emigrați din India, a declarat clar că nu intenționează să se convertească. În iunie, ea a spus în podcastul lui Meghan McCain: „Nu intenționez să mă convertesc sau ceva de genul acesta. Mergem la biserică în familie. Copiii știu că nu sunt catolică și au acces la tradiția hindusă.”
Ea a declarat pentru Fox News în 2024 că credința hindusă a familiei sale i-a ajutat să devină „oameni cu adevărat buni„. Cuplul s-a cunoscut la Facultatea de Drept Yale și s-a căsătorit în 2014 într-o ceremonie interconfesională, cu un pandit hindus și un oficiant creștin.
Evenimentul de la Mississippi a avut loc în memoria lui Charlie Kirk, fondatorul Turning Point USA, asasinat pe 10 septembrie 2025 la Universitatea Utah Valley de Tyler Robinson, un tânăr de 22 de ani care a fost acuzat de crimă cu premeditare. Procurorii au anunțat că vor cere pedeapsa cu moartea, considerând atacul politic motivat.
Declarațiile lui Vance vin într-o perioadă de creștere a violenței politice în SUA, care a inclus două tentative de asasinare asupra lui Donald Trump în 2024 și atacuri asupra mai multor politicieni democrați în 2025.
Controversa reflectă tensiunile din interiorul mișcării conservatoare americane între valorile religioase tradiționale și realitățile căsătoriilor interconfesionale moderne. Criticii susțin că Vance pândește extremiștilor creștini conservatori în detrimentul respectului pentru diversitatea religioasă, în timp ce susținătorii argumentează că este normal pentru credincioși să-și dorească ca partenerii să împărtășească aceleași convingeri.
Poziția lui Vance devine și mai delicată având în vedere că administrația Trump se confruntă cu critici privind politicile sale de imigrație, în contextul în care Usha Vance este fiica unor imigranți indieni de succes. Această contradicție aparentă subliniază complexitatea politicilor identitare în America contemporană.
Dezbaterea pune în lumină și provocările cu care se confruntă familiile interconfesionale americane, reprezentând o problemă din ce în ce mai frecventă într-o societate diversificată din punct de vedere religios.
